Când trebuie duși copiii la URGENȚĂ și când la medicul de familie, dacă au probleme de sănătate. Explicațiile medicilor

Suntem în plin sezon de gripă și viroze respiratorii în rândul copiilor, dar și o banala răceală îi sperie pe părinți. Tusea, strănutul, nasul care curge sau starea ușor febrilă îi panichează pe adulți și se duc cu cei mici direct la spital, deși uneori ar fi nevoie să se adreseze mai întâi medicului de familie.

Doi medici au explicat pentru Adevărul „traseul” pe care un pacient minor ar trebui să-l urmeze, în astfel de cazuri.

Dr. Emiliana Costiug, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj, a declarat că traversăm o perioadă în care numărul de viroze respiratorii este la apogeu.

„Ne aflăm în sezonul rece, perioada virozelor. Avem gripa A, gripa B, ne confruntăm cu virusul sincițial respirator, cu infecții cu adenovirus dar și enteroviroze”, a explicat aceasta, precizând că sunt situații când copilul nu ar trebui adus nici măcar la cabinetul medicului de familie.

EXTERNE Cum a reacționat o bătrână din Germania când a aflat că românii sparg seminte: „Ce bine…”

19:13

EXTERNE O lovitură de stat a avut loc în Benin, dar garda prezidențială a reluat controlul după câteva ore. Din 2020, în Africa au avut loc mai multe puciuri

19:07

Când ținem copilul bolnav acasă și de ce

„E mult mai bine pentru copil, atunci când are febră, să rămână acasă, să fie hidratat, să primească vitamina C, antitermice, adică siropuri cu paracetamol sau ibuprofen”, mai spune medicul, adăugând că cel mai important aspect este respectarea hidratării copilului, a repausului și izolarea.

„E foarte greu pentru copil să-l duci într-o colectivitate, într-o sală de așteptare la medicul de familie sau la unitatea de primiri urgențe, la centrele de pediatrie, la centre de permanență pentru că-l supui unui risc epidemiologic crescut. Sunt alți copii cu alte viroze și atunci trecem dintr-o viroză în alta. De ce să riscăm dacă cel mic nu se află într-o stare gravă?”, a afirmat aceasta.

O viroză respiratorie poate să evolueze cu febră, până la trei zile, iar în această perioadă este important să hidratăm copilul cu apă, cu ceai, cu lichide pe care le agreează. În același timp, trebuie ținută febra sub control.

„Dar mă refer aici la o febră care trece de 38 de grade Celsius. O temperatură corporală de 37.5 nu este periculoasă. Până în 38 este o febră benefică, o febră care ajută organismul să scape de microorganismele invadatoare. Dacă temperatura sare de 38 de grade, atunci administrăm paracetamol sau ibuprofen, hidratăm copilul și îi oferim odihna necesară într-un spațiu cât mai aerisit. Asta e tot ce avem de făcut”, a completat continuă medicul de familie.

În cazul în care pe copil îl doare gâtul sau capul, părinții pot administra antitermice care care au și un rol analgezic, de combatere a durerii.

Când ar trebui să mergem cu copilul la medicul de familie

Dacă lucrurile se complică, adică febra durează mai mult de trei zile, copilul nu mănâncă, nu se hidratează, are o stare generală proastă, dacă în perioadele fără febră crescută nu se joacă, nu are un comportament normal, atunci trebuie să ne adresăm medicului de familie.

„Dar nu este neapărat nevoie să mergem fizic la cabinet. Medicul de familie poate fi consultat și online sau la telefon”, recomandă dr. Emiliana Costiug.

Astfel, vom feri copilul de alte viroze pe care le-ar putea lua de la ceilalți pacienți aflați în sala de așteptare

Totuși, unii părinții se sperie în momentul în care copilul face febră și atunci este momentul în care cei mai mulți merg la camera de gardă.

„Febra este o sursă generatoare de mari emoții. De altfel, în literatura medicală există termenul de «fever phobia», un fenomen observat și la doctori, nu numai la părinți. Însă, cred că trebuie și unii și alții să pună o ancoră emoțională, căci fiecare copil reacționează la febră în felul său. Dacă întrebăm o sută de părinți de ce le este frică de febră, unii vor răspunde că le teamă că febra ar ascunde o boală severă. Dacă îi întrebăm despre boala aceasta severă, probabil că cei mai mulți se vor referi la riscul asupra creierului sau, eventual, la riscul convulsiilor febrile”, precizează medicul pediatru Mihai Craiu.

El atrage atenția că numai un copil cu vârsta între 6 luni și 6 ani are un risc mai mare de a face convulsii febrile, iar acest lucru se întâmplă odată cu creșterea sau scăderea bruscă a temperaturii. Este vorba despre șocurile termice, care dezechilibrează organismul.

„Și, în principiu, ar trebui să ne fie frică dacă există și un istoric familial. Deci, nivelul de temperatură de la care ar putea să apară convulsiile nu ține neapărat de cât de mare este febra. Aceasta este percepută diferit de fiecare organism în parte, iar reacțiile sunt pe măsură. Așa cum percepem diferit salinitatea sau frigul. Evident, avem niște valori biologice presetate în softul nostru: dacă în familie există cineva cu istoric de convulsii febrile în copilărie, atunci, da, și copilul moștenește această zestre genetică”, a adăugat dr. Mihai Craiu.

Când trebui dus copilul la spital

„Dacă starea copilului este, într-adevăr, foarte proastă, nu se alimentează, nu se hidratează, deci nu acceptă lichide, nu acceptă să mănânce nimic, are o stare generală alterată, este moale, cum zic părinții, atunci nu mai e de stat acasă, trebuie să mergeți la camera de gardă”, îi sfătuiește pe părinți dr. Costiug.

De asemenea, trebuie știut că există și centre de permanență, unde medicii de familie acordă consultații în afara orelor de program, de la ora 20.00 la ora 08.00 dimineața, în cursul săptămânii, în zilele de sărbători și în weekend. Totodată, există și serviciul online „Peditel”, unde se pot obține sfaturi profesioniste.

„Aplicația funcționează pe baza unui algoritm. Întrebările sunt în așa fel formulate și ordonate încât, în funcție de răspunsuri, recomandările sunt de foarte mare acuratețe și încredere”, a mai precizat medicul Emiliana Costiug.

În concluzie, specialistul recomandă părinților ca înainte de a da fuga la camera de gardă să se gândească în primul rând la binele copilului și nu la propria anxietate.

„Riscul să plece de acolo cu o altă boală, poate chiar mai gravă, este foarte mare în această perioadă”, mai spune aceasta.

Cinci semne de alarmă pentru părinți

Există cinci semne pe care părinții le pot urmări în ceea ce privește stare fizică a celui mic și care ar trebui să te trimită la Urgență, explică medicul Mihai Craiu: „Un sugar care nu poate fi trezit să-i dai biberonul, un copil mai mare pe care nu poți să-l scoli din pat, chiar dacă folosești un ton mai ridicat..ar trebui să fie semne că lucrurile sunt grave. Alterarea stării de conștiință trebuie să te trimită cu copilul la camera de gardă”.

Al doilea episod pe care trebuie să-l urmărim sunt convulsiile.

„Acele mișcări spasmodice necontrolate care nu pot fi oprite cu mâna părintelui. Al treilea semn apare atunci când copilul nu poate să primească fluide pe măsura nevoilor lui. Al patrulea îl reprezintă respirația dificilă. Asta înseamnă peste 60 de respirații pe minut la sugarul mic, până în două luni, adică o dată pe secundă. La copilul până într-un an, peste 50 pe minut și la copilul între unu și cinci nai peste 40 pe minut. Sunt repere ale unei respirații ineficiente chiar dacă cel mic are sau nu febră”, continuă medicul Craiu.

Nu în ultimul rând, părinții trebuie să observe culoarea pielii copilului.

„Se poate instala cianoza, adică învinețirea buzelor, limbii, unghiilor”, afirmă acesta.

Dacă nu observăm nici unul dintre aceste cinci semne, atunci copilul poate fi dus la medicul de familie și până atunci hidratat cât mai bine.

Medicul pediatru Mihai Craiu a precizat că deshidratarea la copiii mici, care ar trebui să te trimită la spital, vine la pachet cu câteva semne specifice.

„Ne dăm seama că bebelușul este hidratat uitându-ne la trei lucruri. În primul rând, îl mângâiem pe cap. Dacă fontanela anterioară, gropița aceea din lângă creștet, nu este scobită foarte mult, înseamnă că bebelușul este în regulă. Apoi, ne uităm la ochii săi. Ei nu trebuie să fie înfundați în orbite sau încercănați. Ne uităm apoi la buze și la limbă, dacă nu sunt uscate, «prăjite». De asemenea, saliva copilului nu trebuie să fie vâscoasă, când plânge nu trebuie să se lipsească de cerul gurii”, notează Dr. Craiu.

În cazul copiilor mai mari, cu fontanela închisă și care nu mai sunt nici așa de grăsuți încât să se observe foarte bine trasul la față din cauza deshidratării, ne uităm la pampers.

„În mod normal, un copil mai mare ar trebui să schimbe cam cinci pampersi într-o zi. Dacă schimbă doar unul sau doi înseamnă că sunt deshidratați”, mai explică medicul pediatru.

Părinții din ziua de azi și-au pierdut liniștea, văd doar partea negativă a lucrurilor, consideră medicul.

„Nimeni nu mai are răbdare dincolo de primele ore de febră, nimeni nu mai are răbdare dincolo de primele episoade de tuse, de durere, de scaune modificate. Pe vremuri, părinții erau mai relaxați. Înainte exista o biblie pentru părinți, «Mama și copilul» a soților Căpraru, care este, probabil, la fel de valoroasă și acum. Pentru cei care vor sfaturi practice. Exista, de asemenea, cartea scrisă pentru părinți de soții Ciofu, iarăși o resursă foarte valoroasă pentru a identifica așa numitele momente de pericol”, mai spune medicul Mihai Craiu.

FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia