Ce se întâmplă în organism dacă luăm MELATONINĂ în fiecare noapte. Sfatul experților

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de probleme cu somnul. Mulți apelează la medicamente prescrise de medic sau la suplimente alimentare, iar melatonina este una dintre opțiunile considerate sigure și fără efecte secundare.

Înainte de administrarea sa este însă important să ne interesăm care sunt dozele optime și când e cazul să oprim administrarea.

Un expert în medicină comportamentală a somnului a explicat, pentru Parade, când putem lua considerare un supliment de Melatonină și ce se întâmplă în organism dacă apelăm la această soluție în fiecare noapte.

POLITICĂ Trump își anunță susținerea pentru premierul Pașinian înaintea alegerilor din Armenia. Erevanul se rupe de Rusia după conflictul din Karabah

09:43

FLASH NEWS Ilie Bolojan, vizită în Republica Moldova, vineri. Întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu prim-ministrul Alexandru Munteanu. Programul deplasării

09:37

Ce este melatonina și când se administrează

Melatonina este un hormon produs de creier care ajută la ritmul circadian, iar producția de sa este stimulată de expunerea la întuneric. Când organismul nu produce suficientă melatonină, apar probleme de somn. Este și motivul pentru care adesea este luată în considerare administrarea unui supliment de melatonină, o formă sintetică a hormonului amintit.

„Dacă stați în pat ore întregi fără să puteți adormi, administrarea unui supliment de melatonină ar putea fi de ajutor”, spune dr. Deirdre Conroy, profesor clinician la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Michigan și director clinic al Programului de Medicină Comportamentală a Somnului.

Potrivit specialistei, persoanele care au probleme în a rămâne adormite (care se trezesc pe parcursul nopții) ar putea dori să ia în considerare un supliment de melatonină cu eliberare prelungită, care poate fi util atât pentru a adormi inițial, cât și pentru a rămâne adormit. dr. Deirdre Conroy avertizează însă că este greșit să presupunem că, cu cât doza este mai mare, cu atât va funcționa mai bine.

O doză mai mare nu înseamnă o eficiență mai mare

Paradoxal, o doză mică de melatonină (între 0,3 și 0,5 miligrame) este mai eficientă decât o doză mai mare, potrivit Dr. Conroy.

„S-a demonstrat că o doză mai mică de melatonină prezintă o „schimbare” mai mare a fazei circadiene decât doze mai mari de melatonină”, spune specialista în somn.

Este însă posibil să avem o noapte bună de somn încă din prima zi în care luăm melatonină? Dr. Conroy precizează că depinde de la o persoană la alta și de motivul pentru care apelăm la acest medicament.

„Ar putea > pentru cineva care o ia pentru o scurtă criză de insomnie”, spune aceasta.

Dacă suplimentul este luat pentru a schimba ritmul de somn, ar putea dura ceva timp până vom ajunge să observăm o diferență, pentru că în joc sunt și alte schimbări de comportament, cum ar fi, de exemplu, dacă începem să ne trezim mai devreme în fiecare zi.

Dr. Conroy spune că administrarea ei în fiecare zi ar putea avea un impact indirect asupra modului în ne simțim. Dacă, de exemplu, ne ajută să dormim în mod constant mai bine, s-ar putea să ne simțițim mai puțin irascibili și, în general, mai fericiți decât atunci când nu dormeam bine.

Administrarea de melatonină în fiecare seară ar putea avea ca efect și o ușoară creștere a temperaturii corpului, spune dr. Conroy, potrivit Parade.

Efecte secundare ale melatoninei

Dr. Conroy subliniază că înainte de a apela la suplimente de melatonină, este important să avem în vedere potențialele sale efecte secundare, care pot include dureri de cap, amețeli, senzație de somnolență în timpul zilei, dureri de stomac, uscăciune a gurii, uscăciune sau mâncărime a pielii, dureri de brațe sau picioare, vise ciudate și transpirații nocturne.

Ar putea apărea, de asemenea, modificări ale apetitului, incontinență urinară, depresie pe termen scurt și chiar convulsii. De aceea, este importantă o discuție cu un medic, cu atât mai mult cu cât melatonina poate interacționa cu alte medicamente,

Femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele care au o tulburare convulsivă, o tulburare autoimună sau care sunt deprimate, nu ar trebui să ia melatonină.