Contestarea capitalismului și întoarcerea spre sine – tendințele anului 2023 anunță o nouă ordine socială

Speranță și încredere, așa arată anul 2023 după Marian Salzman, Top 5 trendspotters la nivel mondial și Senior VP of Global Communications la Philip Morris International. Cele cinci macro-tendințe din raportul ei promit să ne afecteze viețile anul acesta – majoritatea în moduri pozitive.

COVID-19 ne-a dat ocazia să scădem ritmul, să medităm, dar și să punem totul la îndoială. Creșterea presiunilor externe ne face să căutăm elemente pe care să le încorporăm în casele și obiceiurile noastre. Regândim instituții și abordări care nu mai funcționează, adoptăm stiluri de viață mai potrivite pentru planeta noastră aflată în suferință, valorificăm puterea sunetului și ne creăm spații mai mici, mai bogate și mai ușor de apărat.

Asfaltul „însetat” pentru zonele inundabile, vopseaua ultra albă care reduce nevoia de aer condiționat sau micile păduri urbane care promovează biodiversitatea, scad temperatura și reduc poluarea. Regândim toate aspectele vieții, de la locul de muncă, stilul de viață sau creșterea copiilor, până la cum vrem să funcționeze lumea. Injectăm sens și stabilitate unei existențe care pare de prea multe ori în derivă.

FLASH NEWS Gigi Becali, obligat de Garda de Mediu să mute biserica de lângă Lacul Techirghiol. Latifundiarul dă vina pe Diana Buzoianu „copilul lui Satan”

23:14

DECES Generalul-maior (r) Marin Lungu a murit la 90 de ani. A devenit caporal la 9 ani și a supraviețuit unui lagăr nazist

22:13

TENDINȚA 1: Pierderea controlului asupra realității

Inteligența artificială e aici. Agențiile angajează modele AI (ceea ce ridică deja întrebări valide despre reprezentare și împărțirea profitului), influencerii virtuali atrag urmăritori și câștigă bani, există seriale produse în întregime de inteligența artificială sau chiar platforme care oferă la cerere prieteni virtuali sau parteneri intimi. Și toate astea înainte ca metaversul să devină parte din viața noastră.

În ce mai poți să ai încredere? Sigur, nu în ceea ce vezi sau auzi. Creșterea dezinformării e atât de severă, încât United Națiunile au cerut statelor membre să adopte politici care să susțină alfabetizarea digitală.

Efectele se simt la nivelul sănătății mintale, oamenii se simt detașați de ei înșiși, mental sau fizic, cu un simț redus al realității. Tratamentul cel mai eficient este terapia prin vorbire, dar ce faci când ajungi să folosești terapeuți AI prin chatbot? Rămâi fără grai…

TENDINȚA 2: Respingerea vechilor convingeri

Lumea este în schimbare socială și culturală. Oamenii nu mai acceptă orbește principiile tradiționale ale muncii și valoarea învățământului superior.

Angajații, în special cei mai tineri, refuză să facă sacrificiile acceptate de generațiile anterioare și nu mai acceptă ore lungi, prost plătite sau chiar neplătite, în condiții de muncă stresante. Recesiune sau nu, este era relaxării, iar ideea să îți dedici viața ca să crești profiturile corporative este din ce în ce mai puțin acceptată. Scenariul în care îți petreci zeci de ani urcând pe scara profesională ca să primești un ceas de aur la sfârșit nu mai este deloc ofertantă.

Capitalismul, sistemul economic născut în Europa la începutul secolului al XIX-lea şi răspândit rapid, este privit acum drept rădăcina tuturor relelor, de la schimbările climatice și distrugerea mediului, până la inechitățile economice și creșterea tulburărilor de sănătate mintală.

Respingem vechile convingeri în toate felurile posibile. Un exemplu, cresc în popularitate bicicletele și scuterele electrice, iar mișcarea „fără mașini” se intensifică.

TENDINȚA 3: Normalizarea sustenabilității

Fenomene meteorologice extreme au zguduit mari părți ale globului. Se simte nu doar în deciziile de cumpărare, ci și în cele de viață. 4 din 10 respondenți la un sondaj din 31 de țări citează schimbările climatice ca un factor descurajant în decizia de a avea copii.

Oamenii își ajustează viețile ca să facă față amenințării globale. Trei din cinci persoane spun că riscurile climatice le-au influențat alegerea unde să locuiască, iar portalurile imobiliare au început să ofere date privind riscurile climatice alături de numărul de dormitoare și băi.

Produse și servicii ecologice există de zeci de ani, doar că acum publicul este mult mai deschis și cu un nivel mult mai ridicat de acceptare. Vedem o trecere către achiziții responsabile, moda lentă (slow fashion), care respinge colecțiile sezoniere în favoarea unor colecții „permanente” care promit ani de purtare, iar comercianții își încurajează clienții să dea o a doua viață obiectelor folosite.

E un teren fertil pentru inovații eco-mindfulness, inclusiv produse și tehnici de durabilitate pasivă cum ar fi asfaltul „însetat” pentru zonele predispuse la inundații, vopseaua ultra albă care reduce nevoia de aer condiționat sau micile păduri urbane care promovează biodiversitatea, scad temperatura și reduc poluarea. Iar pe fondul crizei globale de energie, mulți vor alege autobuze sau trenuri de noapte în locul avionului. Deja căutările pentru „cum să călătorești cu trenul” au crescut cu 205 la sută în ultimul an pe Pinterest.

TENDINȚA 4: Utilizarea puterii sunetului

De câțiva ani, studiile demonstrează impactul muzicii asupra persoanelor care suferă de Alzheimer sau demență. Utilizarea sunetului a atins noi zone, de la erotica audio, la ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response), declanșatoare ale senzației de euforie, calm sau chiar furnicături. Mărcile produc deja sunete originale pentru TikTok.

Tot mai mult, sunetul este văzut ca o potențială soluție pentru afecțiunile societății moderne. Băile sonore și cartografierea sunetului sunt prescrise pentru reducerea anxietății, iar unii folosesc „brown noise” pentru relaxare sau creșterea concentrării.

Cercetătorii de la National Institutes of Health adună date pentru o Inteligență Artificială care poate diagnostica boli — de la tulburări neurologice și autism, la cancer — doar pe baza felului în care vorbește cineva. Sună bine.

TENDINȚA 5: Crearea de microuniversuri personale

În anii 1980, „cocooning” era o modă. Azi, oamenii creează lumi tot mai mici, concentrându-și atenția asupra caselor lor transformate și în locuri de muncă. Nu e vorba doar de confort, cum demonstrează conceptele scandinave de hygge și lagom, îmbrățișate în ultimul deceniu, ci e vorba despre siguranță și încredere în sine. Oamenii simt nevoia de protecție și se blindează cu tehnologie, rezerve de hrană și opțiuni de divertisment care să-i ajute să treacă prin orice posibilă criză.

În 2023, tot mai mulți își vor transforma casele în sanctuare de sănătate și bunăstare. Piața globală a decorațiunilor de casă va crește la aproape 806 miliarde, în 2026, iar cea a plantelor de interior va depăși 26 de miliarde USD până în 2029. Mai multe companii produc deja cabine de meditație sau dușuri cu experiențe multisenzoriale, cu tratamente personalizate cu apă, lumini sau sunete.

Haosul poate continua să domnească afară, dar pentru cei mai norocoși dintre noi se oprește la ușa din față.

Material sustinut de PMI