DISENSIUNILE între statele UE riscă să transforme o criza declanșată de coronavirus într-un DEZASTRU ECONOMIC

Liderii UE au eșuat joi să ajungă la un acord pentru un răspuns fiscal comun la pandemia Covid-19, care s-a extins rapid în toate statele europene. În pofida sprijinului „îndrăzneț” al Băncii Centrale Europene, inacțiunea guvernelor statelor UE va îngreuna demersurile Italiei și pe cele ale altor țări îndatorate din zona euro de a crește cheltuielile pentru a-și salva economiile.

Uniunea Europeană este în pericol de a transforma o criză de sănătate într-un dezastru economic prelungit, se arată într-o analiză publicată pe reuters.com.

INCIDENT Bărbat atacat de cerb pe un drum din Bihor. Cum a scăpat cu viață, după ce animalul l-ar fi târât zeci de metri

09:05

CONTROVERSĂ Scandal politic în Marea Britanie. Verzii declară sionismul „o formă de rasism”. Laburiștii: „Este rușinos”. Israelul reacționează dur

09:05

Noua criză declanșată de pandemia de coronavirus a redeschis vechile diviziuni din zona euro. Liderii a nouă națiuni, printre care Italia, Franța și Spania, au solicitat un instrument comun de creditare în euro pentru a putea traversa o criză care, estimează economiștii Goldman Sachs, ar putea să o reducă cu 9% economia din zona euro în acest an. Împreună, aceste state reprezintă aproape 60% din produsul intern brut al blocului unic. Dar  Germania și  Olanda se opun ideii și susțin că statele UE ar trebui să aplice individual pentru liniile de credit de urgență oferite, în anumite condiții, de fondurile de salvare existente.

Opozanții intervenției fiscale comune a UE subliniază că BCE și-a creat deja programul de cumpărare a obligațiunilor la 1,1 trilioane de euro, iar acest lucru ar trebui să susțină statele să se îndatoreze mai mult.

În acest moment, țările europene au nevoie de un semnal de încredere pentru a susține cheltuielile cu sistemul de sănătate și pentru a plăti ajutoare pentru angajați și companii. După cum susține fostul șef al BCE, Mario Draghi, nu ar trebui să existe nicio restricție pentru a acționa rapid pentru a deschide „portofelul” în ajutorul statelor aflate în dificultate. datoria publică a Italiei este, de pildă, de 135% din PIB iar, în acest context, autoritățile de la Roma au aprobat până acum doar 25 de miliarde de euro pentru cheltuieli suplimentare ca să confrunte cea mai gravă criză de la al doilea război mondial. Suma este echivalentul a 1,4% din producția economică anuală a Italiei. În schimb, Germania poate împrumuta 10%.

Dacă zona euro nu manifestă o solidaritate mai mare, se arată în analiza publicată de Reuters, este posibil ca unele state membre să nu poată preveni depresia economică. Costurile economice și politice ale acestui eșec vor fi extrem de mari.