Eugen Tomac cere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la veto-ul exprimat de Austria şi Olanda în problema Schengen

Eugen Tomac a trimis o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ciucă în care cere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la veto-ul exprimat de Austria şi Olanda în legătură cu aderarea României la Schengen.

Eurodeputatul invocă şi motivele pentru care votul a încălcat principiile şi tratatele europene.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a trimis o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ciucă, având în vedere:

1. Declaraţiile comune făcute de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, şi premierul Ţărilor de Jos, Mark Rutte, privind opoziţia ţărilor lor faţă de extinderea spaţiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană;

2. Declaraţiile făcute de reprezentanţii Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliul JAI din martie 2023 tema extinderii spaţiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE;

3. Eşecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obţinut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect;4. Veto-ul nejustificat al Austriei şi Ţărilor de Jos faţă de extinderea Spaţiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022.

”Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceţi toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spaţiul Schengen. Concret, să demaraţi procedura de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria şi Ţările de Jos la şedinţa Consiliului JAI din 8 decembrie 2022”, se arată în scrisoarea deschisă.

Motivele invocate de președintele PMP

Preşedintele PMP detaliază motivele pentru care votul Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 încalcă mai multe principii şi dispoziţii legale ale Uniunii Europene.

– Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);

– Libertatea de circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);

– Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);

– Principiul cooperării loiale între instituţiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);

– Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene);

”Un proces la CJUE nu suspendă negocierile. Schimbă doar datele problemei şi arată că România ştie, în sfârşit, să se apere cu instrumentele oferite de UE.

În condiţiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate şi în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susţine o acţiune la CJUE”, se mai arată în documentul citat, potrivit postării de pe Facebook.

Tomac precizează și faptul că ”românii trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi ca orice alt cetăţean european, conform Tratatelor constitutive ale UE”.

”Încălcarea acestora este sancţionabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acţiuni de succes din partea României. Este o chestiune de demnitate naţională, dar şi un demers legitim din perspectivă juridică. Înainte să ne acorde alţii drepturile, trebuie să înţelegem că 20 de milioane de români sunt cetăţeni europeni şi un drept esenţial le-a fost încălcat”, se mai arată în scrisoarea deschisă.