Exclusiv. Raport exploziv al Inspecției Judiciare privind dosarele în care parchetele din România au primit achitări pentru că nu persoanele trimise în judecată erau autorii faptelor incriminate (Document)

Inspecția Judiciară a luat la puricat măsurile dispuse de conducătorii parchetelor din toată țara în cauzele în care au fost pronunțate soluții de achitare în temeiul art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală. Astfel, prin ordin al inspectorului șef Lucian Netejoru, s-a dispus controlul tematic, care s-a întins pe durata mai multor luni de zile. Concluziile acestui raport al IJ au fost  admise la CSM, Secția pentru procurori însușindu-și, recent, conținutul răspunsului Inspecției Judiciare la observațiile formulate în cadrul avizului din Ordinul n.r.136/2018 și propunerile cuprinse în conținutul acestui document. 

Gândul.ro prezintă în exclusivitate cele mai importante informații extrase din acest raport al Inspecție Judiciare referitoare la modul în care parchetele au verificat dacă procurorii din subordine au vreo răspundere cu privirile la achitările încasate în instanțe pe acest articol 16 alin.1 litera c din Codul de procedură penală.

REACȚIEElena Udrea avansează un scenariu exploziv: „Am o teorie, Simion face jocul lui Bolojan”

08:46

FLASH NEWSChina a testat primul avion electric COMAC cu echipaj la bord. Cât poate zbura aeronava viitorului cu o singură încărcare

08:24

Art.16 alin.1 litera c din C.p.p.:

Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea. Așadar, inspectorii au avut în vedere cauzele în care instanțele de judecată, prin hotărâri judecătorești definitive, au apreciat că nu persoana trimisă în judecată este cea care a săvârșit infracțiunea.

În anul 2019, la Direcția Națională Anticorupție și structurilor sale teritoriale, echipa de control a reținut  că au existat 18 cauze vizând 65 de inculpați finalizate cu achitare pe acest articol din codul de procedură penală.

„Se remarcă că din 65 de inculpați, 39 au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de luare/dare de mită, trafic de influență/cumpărare de influență, 39 de inculpați pentru inițierea, aderare, constituire, sprijinire grup infracțional organizat, 7 inculpați pentru infracțiunea de evaziune fiscală, 6 inculpați pentru abuz în serviciu, 5 inculpați pentru infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, cu precizarea că în unele cauze, inculpaților li s-a imputat săvârșirea concomitentă în persoana proprie a mai mutor infracțiuni de competența structurii specializate”.

Inspectorii au constatat că nu au fost identificate cauze urmare celor 18 soluții de achitare în temeiul art.16 alin.1 lit.c din C.p.p. în care să se fi dispus sesizarea din oficiu sau prin ordonanță redeschiderea urmăririi penale în vederea identificării adevăratului autor.

În 2020, la DNA au mai fost identificate 14 cauze vizând 22 de inculpați, cu infracțiuni grave de corupție, achitați pe baza acestui articol de lege care a făcut obiectul controlului IJ. Conform reglementărilor, după ce survin astfel de achitări, procurorii sunt obligați să întocmească o informare care să cuprindă datele cauzei, concluziile procurorilor de ședință, minutele hotărârilor pronunțate în tot ciclul procesual și minutele hotărîrilor pronunțate, urmând ca după redactarea hotărârilor definitive să fie întocmtă o notă pentru a se constata dacă fapta este imputabilă procurorului de caz și a celui care a confirmat rechizitoriul la dosarele trimise în judecată soldate cu asftel de soluții de achitare și dacă s-a dispus vreo măsură pentru ca autorul să fie identificat.

“În niciuna din cele 14 dosare soldate cu soluție de achitare din 2020 nu s-a dispus sesizarea din oficiu sau redeschiderea urmăririi penale”, arată inspectorii judiciari.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la nivelul Secției de urmărire penală au fost identificate 2 dosare penale cu soluții de achitare definitive în care autorii erau alții decât cei trimiși în judecată. Una din cauze este din 2019 și privea 11 inculpați achitați definitiv, cea de-a doua este din 2020 și viza un inculpat acuzat de favorizarea infractorului în formă continuată.

Secția Parchetelor Militare nu a avut dosare finalizate cu astfel de hotărâri de achitare în perioada 2019-2020 în temeiul articolului de lege mentionat mai sus.

În schimb, Parchetul Curții Militare de Apel a avut o achitare de acest gen în 2019, cu trei inculpați achitați din totalul de 6, iar în 2020 a avut o altă cauză cu 2 inculpați achitați din 5 trimiși în judecată.

Parchetul Curții de Apel București a avut 39 de cauze vizând 50 de inculpați  (din care doi acuzați de complicitate) achitați definitiv pe acelasi temei de lege, in dosare privind tâlhării, contrabandă, evaziune fiscală, loviri și alte violențe, luare de mită, înșelăciune etc.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și servicile teritoriale au încasat, în 2019, 18 achitări ale unor persoane trimise în judecată în 16 dosare, iar în 2020, alte 15 cauze privind 18 inculpați s-au soldat cu achitare.

 “În anul 2020, la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism și al serviciilor teritoriale, s-a apreciat că nu se impune sesizarea din oficiu și continuarea urmăririi penale în cadrul unui nou dosar, întrucât motivarea reținută de instanța de judecată pe care s-a întemeiat soluția de achitare, a fost insuficiența probelor de vinovăție, dar și imposibilitatea administrării altor probe care să conducă la identificarea altei persoane autor al faptei penale sau la o altă situație de fapt (ex.-cauze în care instanța de judecată a exclus mijloacele de probă obținute prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.” (Raportul Inspecției Judiciare)

Din documentul prezentat exclusiv de Gândul.ro rezultă că la aproape toate parchetele din țară au fost constatate astfel de dosare care au primit soluții de achitare în baza articolul 16 ali.1 litera c din C.p.p. și în majoritatea covârșitoare a cazurilor nu s-a ajuns la concluzia că achitarea este imputabilă procurorului de caz sau șefului acestuia. De asemenea, există și cauze în care anumite parchete, după primirea acestor soluții definitive de achitare au redeschis urmărirea penală în vederea identificării adevăraților autori, cum ar fi două dintre cauzele ce aparțin Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Raportul cuprinde 119 pagini. La final, inspectorii au identificat mai multe cauze ce au determinat situații de practică neunitară . Spre exemplu, cu referire la DNA, raportul arată următoarele:

“În anii 2019 și 2020 la nivelul DNA și structurilor teritoriale au fost identificate situații de practică neunitară, în sensul analizării conform Ordinului nr.7/2015 în anumite cazuri a soluțiilor de achitare pronunțate în baza art.16 alin.1 lit.c C.p.p., fără ca aceste situații să se circumscrie celor în care instanțele de judecată prin hotărâri judecătorești definitive, au apreciat că nu persoana trimisă în judecată a săvârșit infracțiunea, ci o alta care ar trebui identificată, ceea ce nu permite stabilirea cauzelor care au determinat o asftel de practică. De asemenea, la nivelul structurii specializate au fost identificate izolat și situații de cartare neconformă a lucrărior întocmite.”