Explicațiile medicului Virgil Musta și a epidemiologului Molnar Geza despre acuratețea testelor Covid-19: “Erorile vor apărea pe un lot întreg de teste, nu doar pe unul“

O problemă cu care se confruntă autoritățile în această perioadă este lipsa de încredere a unei părți a populației, rezultând astfel ca controlarea pandemiei să fie dificil de realizat.  Comunicarea deficitară, lansarea unor informații false în spațiul public, teorii ale conspirației, precum și eroarea generată de testele Covid-19 au condus la neîncrederea în autorități și la reacții dure. Un scandal recent la CFR  Cluj a dezvăluit că testele Covid-19 pot genera rezultate false la un întreg lot.

Săptămâna trecută, un exemplu în acest sens a demonstrat că rezultatele Covid-19 pot fi eronate și pot infirma rezultatul inițial printr-o retestare ultrioară. La bază de la Mogoșoaia, jucătorii au fost retestați în urma confirmării cu coronavirus, apoi au fost infirmați cu coronavirus; la echipa Poli Iași rezultatele au fost aceleași, ba mai mult, s-a dovedit negativ de două ori în aceeași zi;  iar la CFR Cluj au fost depistate 23 de probe pozitive la clinică „Regina Maria“ din Bucureşti, în vreme ce la Cluj, în urma retestării, rezultatele au fost negative.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

“În cazul rezultatelor eronate, vorbim de o greşeală de tehnică“

Virgil Musta, intrebat despre eroarea rezultatelor testelor Covid-19, a explicat ca una dintre cauzele unei erori, greseala este una “tehnica“:

„Depinde foarte mult dacă aparatul de testare a fost calibrat bine de cel care a recoltat probele. Trebuie să ai experienţă pentru aşa ceva. Deci, în cazul rezultatelor eronate, vorbim de o greşeală de tehnică, în primul rând“, a spus Virgil Musta.

Virgil Mustă a spus despre acuratețea rezultatelor testelor Covid-19  că depinde de personal bine calificat și calitatea unui aparat de testare, medicul specificând că dacă o eroare se produce, aceasta va fi prezentă pe un întreg lot de teste:

Vorgil Musta: “Erorile însă vor apărea pe un lot întreg de teste, nu doar pe unul“

„Există acest risc. Erorile însă vor apărea pe un lot întreg de teste, nu doar pe unul. Dar, da, există riscul să avem bolnavi falşi sau oameni care sunt infectaţi, dar care primesc un rezultat negativ, în urma testării“.

Epidemiologul Molnar Geza: “Este nevoie de acele controale, din partea Ministerului“

Epidemiologul Molnar Geza a oferit aceleași argumente axate pe un personal bine pregătit și pe aparate de testare, spunând că sunt necesare controale făcute de Ministerul Sănătății. De asemenea, a precizat ca un procentaj de 10-15% sunt pacienții falși pozitivi, care deși nu infleuențează realitatea situației, însă care poate avea un impact asupra contagiunii, o persoană sănătoasă poate fi infectat într-un spital, fiind considerat pozitiv.

„Recoltarea probelor necesită o tehnică anevoioasă. Pentru a fi executată, aşa cum trebuie, e nevoie de un personal bine pregătit. Apoi, aparatele trebuie să fie reglate cu mare atenţie. Eu sunt ieşit la pensie şi nu ştiu dacă Ministerul Sănătăţii face controale la aceste clinici care fac teste. Pentru că, fără îndoială, e nevoie de aceste controale. (…)  Vorbim despre 10-15 la sută de falşi pozitivi. Iar acest procentaj nu schimbă cu nimic realitatea situaţiei epidemiologice din România, la ora actuală. (…) Fără nicio îndoială, există pericolul ca, în baza unui rezultat eronat, un om sănătos să fie internat la spital, de unde să ia virusul. Există acest risc. Tocmai de aceea, e nevoie de acele controale, din partea Ministerului, despre care v-am spus“.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru (foto), a comentat scandalul iscat, după rezultatele eronate, apărute în lotul CFR-ului, mentionand ca fiecare unitate de testare are un aparat achiitionat, care este diferit si poate genera rezultate false, insa cea mai buna solutie este retestare in anumite intervale de timp.

„Lucrându-se în serie, există şi o probabilitate ca aceste teste să fie toate la fel, negative sau pozitive. Rezultatul unui test ţine foarte mult de aparat, de reactivi, de partea umană care lucrează. Dacă reactivii n-au fost de o anumită calitate, putem să ne aşteptăm la acest rezultat, mai ales că erau la toate testele care s-au făcut, fals pozitive, prima dată, şi negative, a doua oară. Fiecare punct de lucru îşi achiziţionează, în funcţie de aparatul pe care îl are, şi reactivii, şi testele“, a spus Tătaru la Digi24. Chestionat dacă, totuşi, e posibil să fie 23 de bolnavi falşi, aşa cum s-a întâmplat la CFR, ministrul a comentat: „Se poate întâmpla. Eu prefer, ca profesionist, să judec un caz sau un rezultat, într-un context clinic şi să repet acel test de câte ori e nevoie. Un test la un pacient infectat, care luat în prima sau a doua zi poate fi negativ, dar, dacă îl iau după două, trei zile sau a cincea, a şasea zi, cât e perioada maximă de reflecţie, să fie pozitiv“.