MĂSURI REPETATE. În Belarus, Covid-19 este un Cernobîl modern. Președintele Belarusiei sfătuiește cetățenii să trateze coronavirus cu votcă. „Generația mai veche consideră că nu este util să vorbești rău despre țara ta”

Președintele Belarusiei a răspuns  la amenințarea Covid-19, sfătuindu-i pe cetățenii săi pur și simplu să se spele pe mâini și să mănânce mese la ora obișnuită, acest tip de abordare fiind comparat sfaturile similare oferite cetățenilor din Belarus după catastrofa de la Cernobîl.

Dr. Vitali Shkliarov este expert în relațiile SUA-Rusia, un strateg politic premiat și manager de campanie multinațională. Shkliarov a analizat măsurile luate de guvernul din Belarus în criza coronavirusului, subliniind că mentalitatea clasei politice nu s-a schimbat de-a lungul timpului, potrivit CNN.

Povestește că s-a născut în Gomel, în Belarus, la aproximativ 120 de mile de orașul Pripyat din Ucraina modernă, parte a fostei Uniuni Sovietice, unde a explodat reactorul 4 de la centrala nucleară din Cernobâl, pe 26 aprilie 1986. Avea doar  10 ani la acea dată. Părinții săi și alte rude adulte și-au amintit în anii de mai târziu cum, când li s-a spus despre explozie, câteva zile mai târziu, singurul sfat pe care și-l amintesc că l-au primit de la guvern era să se spele mai des.

CONTROVERSĂ Ucraina, noul grânar al Europei? În timp ce fermierii din UE protestează, oficialii de la Bruxelles vor să modifice politica agricolă comună europeană. Ce rol ar putea avea România

06:30

EXCLUSIV Răsturnare de situație în cazul femeii care a fost ucisă la un târg din județul Călărași, după ce un bărbat a intrat cu mașina în mulțime. Primarul localității Mănăstirea este acuzat de ucidere din culpă

06:00

Temea de necunoscut – oamenii știau că s-a întâmplat ceva, dar fără prea multe informații- din trecut este împrospătată în prezent de măsurile ignorante ale autorităților.

„La fel cum cumpărăm măști astăzi, au cumpărat dozimetre, dispozitive portabile folosite pentru măsurarea radiațiilor. Multe femei, inclusiv mama, și-au cumpărat propriul dozimetru și l-au dus la magazinul alimentar pentru a măsura radioactivitatea alimentelor pe care le cumpăra pentru familia ei.

Abia la o lună după explozie, țara a început să ia amenințarea ceva mai în serios. Mikhail Gorbaciov a apărut în sfârșit la televiziunea de stat pentru a aborda catastrofa la 14 mai 1986, dar numai după câteva săptămâni de descarcerare.
Presiunea exterioară se instalase deja, pe măsură ce oamenii de știință străini și mijloacele de informare mass-media răspândiseră dezastrul. Am fost trimis în Germania să locuiesc cu o familie gazdă în vara lui 1986. Dar este încă greu de reconciliat faptul că oamenii nici măcar nu au știut despre explozie decât câteva zile mai târziu.
Îmi amintesc că părinții mei au participat la parada tradițională a muncitorilor de la 1 mai, fără nicio ezitare”.

Despre realitatea din spatele tragediei de la Cernobîl a aflat de la jurnaliști

„Am aflat din retrospectiva istorică, de la jurnaliști apreciați precum Svetlana Alexievich și Adam Higginbotham, care au scris cărți intens cercetate, premiate, și chiar din cultura populară, cel mai recent în serialul HBO eponim, nu doar detaliile tragediei de la Cernobîl, dar modul în care acestea au fost acoperite și ferite de poporul sovietic.

Oficial, doar 31 de decese au fost atribuite direct exploziei reactorului 4 de la Cernobîl, deși este probabil ca mii de alții să fi murit în cele din urmă de cancere cauzate de expunerea la radiații. Mai mult decât atât, însă, unii experți consideră că daunele psihologice și sociale au fost extinse, așa cum se observă în dificultățile de sănătate mintală în rândul celor expuși la dezastru” .

Cum tratează Belarus criza?

Există multe asemănări între căderea literală a Cernobîlului și căderea figurativă a virusului Covid-19. Radiația de la Cernobîl era îngrozitoare în invizibilitatea sa. Și în coronavirus luptăm din nou împotriva a ceea ce mulți au numit un „dușman invizibil”.

„Se pare că liderii națiunii nu au învățat nimic. Spre deosebire de aproape toate celelalte țări de pe pământ, Belarusul râde de amenințarea coronavirusului; de fapt, președintele, Alexander Lukashenko, a ajuns până la a spune că virusul, sau cel puțin îngrijorare pentru acesta, este o „psihoză” care poate fi vindecată cu ușurință cu votcă și o călătorie la saună.

După cum a raportat recent The New York Times, este singura țară din lume a cărei ligă de fotbal continuă să joace în fața a mii de fani. Școlile și afacerile din Belarus sunt deschise, iar Lukashenko a amenințat întreprinderile să nu-și concedieze lucrătorii, deși unele școli au decis să aplice „învățarea la distanță”.

Mentalitatea  generaților mai vechi cu privire la reacția guvernului sovietic este „de a nu te întoarce în trecut”, ignoranță care are consecințe negative în prezent

„Se pare că Belarus nu a luat în calcul – și poate niciodată, niciodată – evenimentele de la Cernobîl, iar acest lucru răsună în prezentul său. Când întrebi generația mai veche din Belarus ce părere au despre reacția guvernului sovietic la tragedia de la Cernobîl, nu înregistrează șoc sau furie. Cei mai mulți dintre ei spun că este mai bine să părăsești trecutul în trecut; la urma urmei, ce se poate face despre evenimentele petrecute cu zeci de ani în urmă?
Și atunci când sunt întrebați despre răspunsul actualului președinte la Covid-19, ei spun că în timp de criză nu este util să vorbești rău despre țara ta”.

Națiunile care au generat în trecut tragedii asupra umanității au avut grijă ca istoria să nu se repete 

„După ce am părăsit țara natală cu mulți ani în urmă, am văzut cum alte țări se ocupă de vremurile întunecate din istoria lor. Statele Unite se luptă în continuare cu flagelul sclaviei; Structurile politice și sociale ale Germaniei și Japoniei sunt concepute pentru a preveni repetarea ororilor provocate de liderii lor în timpul celui de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, Belarus nu a făcut prea multe pentru a-și confrunta trecutul.
(…)
Și, da, am văzut chiar și belarusii abordând capul tragediei, mai ales în activitatea câștigătorului premiului Nobel Alexievich, dar ar trebui să remarcăm, de asemenea, că Alexievich și-a petrecut o mare parte din carieră în afara Belarusului; ea a părăsit țara „în parte pentru a protesta împotriva politicii autoritare a lui Lukashenko, în parte pentru a-și economisi energiile pentru scris”, după cum a detaliat Masha Gessen de la New Yorker. Nu mai vorbim de faptul că până de curând lucrările ei nici măcar nu au fost publicate în Belarus.”

Tinerii sunt mult mai susceptibili să rămână acasă și să exerseze distanțarea socială decât generațiile mai vechi.

Până în prezent, Belarus a înregistrat 26 de decese și 2578 de cazuri de infectare, potrivit worldmeters.info.

Sursă FOTO Captură Youtube