O naștere la patru decese în acest județ din România. Continuă prăbușirea demografică

Tudorel Andrei, președintele INS, a declarat, în cadrul evenimentului „Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România”, că dezechilibrele democrafice se înregistrează atât la nivel național, cât și regional.

Buzăul unul din județele luate drept exemplu. Conform statisticilor, județul înregistra 430.225 locuitori în 1948, în timp ce la Recensământul din 2021 populația a scăzut până la 404.979 locuitori.

REACȚIE Şeful AEP spune în ce condiţii pot avea loc alegeri anticipate „şi invocă dificultăţi logistice”, pe actuala lege

14:19

CONTROVERSĂ Cine sunt „nababii” Metrorex care ajung să câștige peste 4.000 de euro lunar. Unii angajați depășesc indemnizația directorului general

14:02

 Loading ...

De la un an la altul, populația Buzăului scade, iar statisticile nu sunt optimiste.

Ultimele date INS arată că în luna mai s-au născut 110 copii în județ, în timp ce 483 de persoane au decedat.

Cele mai multe decese au fost înregistrate în luna ianuarie, când 648 de buzoieni au decedat.

Tot atunci, Buzăul înregistra doar 134 de nașteri, cel mai mare număr din acest an.

S-a accentuat procesul de îmbătrânire demografică

Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a explicat că evoluția populației rezidente este influențată în primul rând de dinamica economiei. Potrivit acestuia, dezvoltarea economică are efecte directe atât asupra natalității, cât și asupra migrației, iar în ultimii ani România a reușit să își mențină populația rezidentă în jurul valorii de 19 milioane de locuitori datorită fluxurilor de migrație internațională.

Acesta a subliniat că economia în creștere a atras lucrători din mai multe state, în special din Asia, dar a contribuit și la revenirea în țară a unui număr important de români plecați în străinătate. În opinia sa, fără aportul migrației, scăderea populației ar fi fost mult mai accentuată, în condițiile în care sporul natural rămâne negativ, cu un deficit anual estimat între 70.000 și 100.000 de persoane.

Datele INS arată că, la 1 ianuarie 2025, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu aceeași dată din 2024. Numărul copiilor cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut cu 92.200 de persoane, această categorie reprezentând 15,4% din populația rezidentă. În schimb, segmentul persoanelor de 65 de ani și peste a crescut cu 45.100 de persoane, ajungând să dețină o pondere de 20,3% din totalul populației, față de 20% în anul precedent.

Populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani reprezintă 64,3% din totalul rezidenților, înregistrând o creștere de 22.600 de persoane față de începutul anului trecut. În interiorul acestei categorii au fost consemnate majorări ale ponderii grupelor de vârstă 20-24 de ani, 25-29 de ani, 35-39 de ani și 55-59 de ani, în timp ce grupele 30-34 de ani, 40-44 de ani, 45-49 de ani, 50-54 de ani și 60-64 de ani au înregistrat scăderi.

Tudorel Andrei a amintit că estimările unor instituții internaționale indicau că România ar putea coborî la aproximativ 18 milioane de locuitori în jurul anului 2030. Totuși, evoluția migrației internaționale a încetinit ritmul declinului demografic. Cu toate acestea, președintele INS avertizează că efectele sporului natural negativ vor continua să pună presiune asupra populației, iar inversarea acestei tendințe rămâne o provocare majoră pe termen lung.