(P) Cum arată astăzi bibliotecile noastre, așa va arăta mâine România. De ce merită să redescoperim plăcerea lecturii

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea persoanelor care citesc cărți. Aproape 7 din 10 români nu citiseră nici măcar o carte într-un an, potrivit datelor Eurostat. Într-o țară în care educația este invocată mereu drept cheia viitorului, cifrele ridică o întrebare incomodă: ce fel de Românie construim dacă lectura nu mai face parte din viața noastră? Un aforism atribuit lui Spiru Haret spune că felul în care arată școala astăzi va determina felul în care va arăta țara mâine. Dar același lucru se poate spune și despre bibliotecile noastre. Pentru că pasiunea pentru cărți, cultivată acasă și transmisă copiilor, este una dintre cele mai simple forme prin care putem investi în generațiile viitoare.

Există un patriotism al marilor declarații și unul al lucrurilor făcute în fiecare zi. Primul este vizibil, zgomotos și apare mai ales la sărbători. Al doilea este mai discret. Se regăsește în felul în care ne educăm copiii, în interesul pentru cultură, în dorința de a învăța și în lucrurile pe care alegem să le transmitem mai departe. Să citești o carte nu este, în sine, un act patriotic. Dar să contribui la formarea unei generații care citește, gândește critic, își cunoaște istoria și înțelege lumea poate fi o formă profundă de responsabilitate față de țară.

CONTROVERSĂ Partidul lui Benjamin Netanyahu acuză că alegerile parlamentare din Israel au fost fraudate. Netanyahu a condus țara din funcția de premier timp de 19 ani

19:13

JUSTIȚIE Fiul lui Tudorel Toader a contestat decizia arestului preventiv. Când se judecă dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție

19:07

România, ultimul loc în Uniunea Europeană la citit. Ce ne spun cifrele despre noi

Datele publicate de Eurostat în august 2024, referitoare la anul 2022, arată că numai 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani citiseră cel puțin o carte în ultimele 12 luni. România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la mare distanță de media comunitară, de 52,8%. În Luxemburg, 75,2% dintre locuitori citiseră măcar o carte, în Danemarca procentul era de 72,1%, iar în Estonia de 70,7%. Chiar și țările aflate spre partea inferioară a clasamentului, precum Italia, cu 35,4%, și Cipru, cu 33,1%, depășeau România.

Traduse într-o imagine simplă, cifrele spun că, într-un grup de 10 români, aproximativ 7 nu citiseră nicio carte în anul analizat. Nu înseamnă că acești oameni nu sunt inteligenți, nu au preocupări sau nu își doresc să învețe. Înseamnă însă că lectura ocupă un loc redus în viața unei părți foarte mari a populației. Iar acest lucru merită discutat nu doar ca o problemă culturală, ci și ca o întrebare despre viitor.

Datele naționale completează tabloul. Barometrul de Consum Cultural 2024, publicat în noiembrie 2025, arată că 46% dintre respondenți nu citiseră nicio carte tipărită în ultimele 12 luni, iar numai 26% declarau că citesc săptămânal. În plus, 81% nu ascultaseră niciodată un audiobook și doar 8% vizitaseră o bibliotecă în ultimele 6 luni. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.064 de adulți. Indicatorii nu sunt identici cu cei utilizați de Eurostat, dar ambele cercetări arată cât de mult loc mai avem pentru a cultiva obiceiul lecturii.

Există și un paradox economic. În timp ce România rămâne la coada clasamentului european al cititorilor, industria editorială a înregistrat creșteri importante. În 2024, firmele din sectorul editării de carte au realizat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 221 de milioane de euro, cu circa 69% mai mult decât în 2018. Creșterea valorii pieței nu înseamnă neapărat că se citesc mai multe cărți, deoarece prețurile și costurile influențează veniturile. O analiză a bilanțurilor a 101 edituri arăta, de altfel, că avansul cifrei lor de afaceri a încetinit în 2025, pe fondul presiunilor economice.

Nici achizițiile online nu indică o piață foarte largă. Potrivit datelor Eurostat prezentate în presa românească, doar 5,3% dintre români cumpăraseră cărți tipărite online în 2024. Procentul nu include achizițiile din librăriile fizice, dar arată cât de restrâns este încă acest obicei.

Și totuși, gustul pentru lectură există. Sunt oameni care citesc constant, își urmăresc autorii preferați, caută ediții noi și își construiesc biblioteci. Întrebarea este cum poate această pasiune să devină mai răspândită și cum îi putem face loc în viețile noastre, chiar dacă nu am crescut într-o casă plină de cărți.

O bibliotecă nu trebuie să fie impresionantă de la început. Dacă îți dorești să construiești una, descoperă colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, dedicată operelor care au marcat literatura universală. Poate fi un început pentru o pasiune care să crească odată cu tine.

Spiru Haret și România de mâine. De ce educația nu se termină la ușa școlii

„Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara.” Aforismul atribuit lui Spiru Haret, reformatorul învățământului românesc, exprimă o idee care rămâne actuală: viitorul unei națiuni depinde de felul în care își educă generațiile tinere. Dar, dacă ducem această idee mai departe, putem spune că și felul în care arată astăzi obiceiurile noastre de lectură va influența România de mâine.

Școala îi poate învăța pe copii să citească, le poate prezenta opere importante și le poate deschide interesul pentru literatură. Familia poate contribui însă la transformarea lecturii dintr-o obligație școlară într-o plăcere. Este o diferență între copilul care vede cartea doar ca pe o temă de făcut și cel care descoperă că adulții din jurul lui citesc pentru că le place, pentru că sunt curioși sau pentru că vor să înțeleagă mai bine lumea.

Nu este nevoie de o bibliotecă uriașă pentru a crea această atmosferă. Câteva rafturi cu volume alese cu grijă, o carte citită seara, o discuție despre un personaj sau o poveste pot contribui la apropierea copiilor de lectură. Simplul fapt că există cărți în casă nu garantează nimic, dar exemplul adulților și accesul firesc la lectură pot conta în formarea obiceiurilor.

Aici se află legătura cu adevăratul patriotism, patriotismul luminat. O țară nu este doar teritoriul ei, instituțiile sau simbolurile naționale. Este și suma oamenilor care o alcătuiesc, cu educația, valorile, curiozitatea și capacitatea lor de a înțelege lumea. Atunci când investim în propria cultură și încercăm să le transmitem copiilor gustul pentru cunoaștere, contribuim, la scara unei familii, la formarea societății de mâine.

Plăcerea de a avea propria colecție de cărți. O pasiune care poate începe la orice vârstă

O bibliotecă personală nu este importantă doar pentru ceea ce îi poate învăța pe copii. Ea are o semnificație profundă și pentru cel care o construiește. În 2015, cercetătorii Johannes Kaiser și Thorsten Quandt au publicat în revista Psychology of Popular Media Culture un studiu realizat pe 613 iubitori de cărți din Germania. Participanții citeau, în medie, 48 de volume pe an și dețineau aproximativ 643 de cărți. Cercetarea a arătat că, dincolo de plăcerea lecturii, colecționarea cărților poate avea motivații sociale și simbolice.

O bibliotecă poate reflecta interesele, aspirațiile și experiențele celui care o construiește. Unele volume sunt păstrate pentru valoarea lor literară, altele pentru emoțiile pe care le-au provocat sau pentru amintirile de care sunt legate. Ideea se întâlnește cu teoria „sinelui extins”, formulată de cercetătorul Russell W. Belk, potrivit căreia anumite obiecte personale pot deveni parte din felul în care ne definim identitatea.

Pasiunea pentru cărți poartă numele de bibliofilie. În sensul tradițional, termenul este asociat cu interesul pentru ediții rare și volume valoroase, dar bucuria de a aduna cărți nu este rezervată colecționarilor experimentați. Poți începe o bibliotecă la 20 de ani, la 40, la 60 sau chiar mai târziu. Nu există o vârstă la care să fie prea târziu să descoperi plăcerea de a păstra cărțile care contează pentru tine.

Pentru cei care își doresc să înceapă o asemenea colecție, Editura Litera propune „Cărți Fundamentale”, o serie de aproximativ 80 de volume dedicate marilor opere ale literaturii universale. Colecția debutează cu „Odiseea” de Homer și include titluri precum „Meditații” de Marcus Aurelius, „1984” de George Orwell, „Mândrie și prejudecată” de Jane Austen, „Război și pace” de Lev Tolstoi, „La răscruce de vânturi” de Emily Brontë și „Procesul” de Franz Kafka.

Volumele pot fi achiziționate printr-un abonament care presupune livrarea a două cărți lunar. Prima lună costă 49,99 lei pentru două volume, iar ulterior prețul este de 99,98 lei pe lună, tot pentru două cărți. Abonamentul poate fi întrerupt oricând, iar un volum poate fi cumpărat individual pentru 69,99 lei.

Începe propria colecție cu „Odiseea” de Homer și descoperă, lună de lună, alte opere fundamentale ale literaturii. Primele două volume din colecția Editurii Litera sunt disponibile prin abonament la prețul de 49,99 lei.

Cărțile pe care le lăsăm copiilor. O moștenire care poate schimba mai mult decât o familie

Ne gândim adesea la ceea ce le vom lăsa copiilor noștri în termeni materiali. O locuință, economii, obiecte de valoare. Dar poate că una dintre cele mai importante moșteniri este mai greu de evaluat în bani: interesul pentru cunoaștere, curiozitatea și obiceiul de a citi.

O bibliotecă personală păstrează ceva din omul care a construit-o. Cărțile alese de părinți sau bunici pot fi descoperite de generațiile următoare, iar un roman care a însemnat mult pentru cineva poate deveni, peste ani, o lectură importantă pentru altcineva. Adevărata moștenire nu constă doar în volumele care rămân pe rafturi, constă și în exemplul oferit. În amintirea unui părinte care citea, în discuțiile despre cărți și în bucuria de a descoperi singur o poveste.

A venit momentul să privim statisticile despre lectura din România și ca pe o invitație la responsabilitate. Nu putem schimba peste noapte obiceiurile unei țări și nici nu putem cere școlii să rezolve singură toate problemele educației. Cu siguranță putem începe cu propriile obiceiuri. Putem citi mai mult, putem vorbi despre cărți și putem construi biblioteci care să rămână în familie.

Dacă ai amânat până acum ideea unei biblioteci personale, colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera îți oferă ocazia să începi. Alege să păstrezi în casa ta opere care au traversat secole și care pot fi descoperite, într-o zi, și de copiii sau nepoții tăi.

Există un fel de a iubi o țară care nu are nevoie de declarații. Se vede în grija pentru educație, în respectul pentru cultură și în ceea ce alegem să transmitem generațiilor viitoare. O bibliotecă personală nu va schimba singură România, dar poate schimba relația unei familii cu lectura. Iar atunci când asemenea obiceiuri se răspândesc, ele pot contribui la schimbarea unei societăți.

Nu toți putem construi școli, universități sau biblioteci publice. Totuși, fiecare dintre noi poate începe o bibliotecă acasă. Poate că o Românie mai educată începe și cu lucruri atât de simple: un raft, o carte și un copil care vede că în casa lui se citește.