ANP a investit 2 milioane într-un sistem „ca afară”, dar care NU e folosit. „Din practică vă spun, nu am văzut niciodată o astfel de audiere”

ANP a investit 2 milioane într-un sistem „ca afară”, dar care NU e folosit. „Din practică vă spun, nu am văzut niciodată o astfel de audiere”
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a investit peste două milioane de lei în montarea sistemelor de videoconferință în penitenciare, în cadrul unui proiect implementat în 2010. Sistemul este folosit însă foarte rar, iar ANP dă bani în continuare pe transportul deținuților la instanțe.

Primele sisteme de audiere a deținuților prin videoconferință au fost montate în penitenciarele din România în anul 2010, mai mult pentru a se testa eficiența acestora și modul în care pot fi corelate cu sisteme similare implementate de Curțile de Apel și tribunalele din țară. După aproximativ patru ani, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a decis să extindă acest sistem la nivelul tuturor celor 46 de unități de detenție.

După șapte ani, 32 de penitenciare au astfel de sisteme de videoconferință, însă realitatea arată că ele sunt foarte rar folosite.

„Niciodată nu am întâlnit, în 22 de ani de activitate, ca un inculpat să fie audiat prin sistem de videoconferință. La procedură, inculpatul poate refuza să fie adus în fața instanței dacă este arestat în altă cauză. Ori, a refuza să fii adus în fața instanței, dar să ceri audierea ta prin videoconferință, sunt două teze care se bat cap în cap. Nu văd posibilă, justificată, o astfel de audiere decât în cazul în care persoana respectivă se află în imposibilitate de deplasare fizică. De exemplu, dacă este încarcerat la Iași, dar trebuie audiat la București, atunci s-ar justifica audierea prin videoconferință. Sau, dacă suferă de vreo afecțiune fizică și îi este greu sau imposibil să fie transportat, atunci iarăși este indicat să fie folosit sistemul de videoconferință. Dar, adevărul este că informarea cu privire la acest sistem nu prea s-a făcut, nici în rândul avocaților, nici în rândul instanțelor și cu atât mai puțin în rândul deținuților. Acest aspect se află în responsabilitatea Administrației Penitenciarelor”, spune avocat Alexandru Chiciu.

Proiectul, introdus în anul 2010, a fost implementat în penitenciarele: Aiud, Arad, Colibași, Craiova, Focșani, Galați, Gherla, Giurgiu, Iași , Mărgineni, Oradea, Rahova, Slobozia, Târgșor, Tulcea, Baia Mare, Bistrița, Brăila, București Jilava, Codlea, Deva, Găești, Pelendava, Ploiești, Poarta Albă, Satu Mare, Târgu Jiu, Timișoara, Turnu Severin, Vaslui, Târgu Mureș și Tichilești.
Cu toate acestea, avocații se plâng că cererile de utilizare a sistemului le-au fost respinse.

„Din practică vă spun, nu am văzut niciodată o audiere prin videoconferință. Eu am avut, de exemplu, un client anul trecut, care era încarcerat la penitenciarul Giurgiu și trebuia audiat la instanță în București. Era pur și simplu disperat, pentru că îl sculau de la 05:00 dimineața, îl plimbau pe la toate instanțele pe unde mai aveau ei de dus deținuți, îl țineau până seara în mașină, și după 10-12-14 ore ajungea din nou la penitenciar. De asta, anul trecut am formulat trei cereri de audiere a acestuia prin videoconferință, dar penitenciarul Giurgiu a refuzat de fiecare dată. Ultima cerere a fost înaintată în luna octombrie 2016. Am cerut inclusiv instanței să fie audiat prin videoconferință, dar penitenciarul, de asemenea, a refuzat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Marius Coltuc.

În anul 2016, sistemul de videoconferință a fost folosit în doar 25 de penitenciare, iar instanțele de judecată au efectuat, astfel, 49 de audieri ale deținuților, arată un raport ANP.

Instituția mai transmite că, în total, sumele cheltuite pentru amenajarea camerelor de videoconferință sunt de 2,6 milioane de lei,”cuprinzând costurile efectuate cu reparațiile curente necesare amenajării camerelor, mobilier, obiecte de inventar, terminale și alte cheltuieli necesare”.

În timp ce sistemul este funcțional, dar neutilizat, instituția a cheltuit peste trei milioane de lei pentru transportul a 31.000 de deținuți (sumele aferente carburantului, inspecțiilor tehnice periodice, polițelor RCA, reviziilor, reparațiilor, cheltuielilor salariale de personal).

„Avem o dublă cheltuială, pentru că am dat odată banii pe aceste sisteme pe care le ținem acum aproape degeaba, iar, pe de altă parte, în continuare transportăm detinuții la instanțe cu dubele, deci carburant și salarii gardieni. Noi, mai mult decât să semnăm aceste protocoale, să instalăm aceste sisteme, nu putem face. Anul acesta ne propunem să dotăm si restul unitătilor de detenție cu sisteme de videoconferință. Mai departe, acum e treaba legiuitorului să adapteze legea, să elimine eventual acele articole care obliga penitenciarul să obțină acordul deținutului pentru audierea prin videoconferintă, și să ceară instanțelor să apeleze la acest tip de audiere. Trebuie doar voință. Voință și bază legală”, a declarat Marius Vulpe, directorul Administrației Națională a Penitenciarelor (ANP), pentru MEDIAFAX.

Proiectul a ridicat și altfel de probleme. Unde stă avocatul? Alături de deținut, în fața unui ecran, sau în sala de judecată? Speriați că șansele la eliberare le-ar putea fi diminuate dacă nu stau față în față cu judecătorul, mulți deținuți nu au fost de acord cu audiera prin videoconferință.

„Eu, ca instanță, nu îi pot impune deținutului să fie audiat prin videoconferință. Eu nu pot să împiedic deținutul să nu se prezinte în fața instanței, dacă el vrea să fie prezent fizic la proces, are acest drept, este vorba de dreptul de a compărea în fața instanței. Ei trebuie să formuleze o cerere, pe care să o adreseze judecătorului cauzei, acesta să anunțe penitenciarul cu privire la ziua audierii, și apoi se procedează la audierea prin videoconferință. Multă vreme nu s-a știut unde trebuie să ai apărător, să fie prezent la penitenciar, alături de clientul să, ori e suficient să îl ai în sala de judecată? Pentru că tu, practic, vorbești unui ecran și omul ăla este în altă locație. Până la urmă s-a stabilit că trebuie să îi pui avocat la penitenciar. Oamenii încep să apeleze la videoconferință, să se prezinte astfel în fața instanței. Mai ales când sunt deplasări foarte lungi, de exemplu, ai un deținut la penitenciarul Poarta Alba și el trebuie să se prezinte la o instanță din Cluj”, a explicat pentru MEDIAFAX judecătorul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Acest sistem de videoconferință este format dintr-un monitor de mari dimensiuni, cu boxe, o cameră video de mare rezoluție, un microfon, și un computer conectat la internet. Acestea se montează într-o cameră izolată de restul penitenciarului, pentru a asigura protecția datelor cu caracter personal. În momentul în care instanța de judecată audiază o persoană aflată în detenție prin videoconferință, alături cel audiat trebuie să se afle și un avocat care să îl reprezinte. Audierea se realizează în direct, iar conexiunea este securizată de SRI astfel încât transmisiunea să nu fie interceptată.

Coducererea ANP spune că legislația nu este foarte clară în domeniu, motiv pentru care decizia poate să rămână la un judecător, indiferent de câte protocoale s-au încheiat

„Este și o piedică în Codul de Procedură, pentru ca este un articol care prevede acordul cetățeanului de a fi audiat prin videoconferință. E clar ca e util, sunt multi bani bagati, dar nu se apelează la aceasta solutie. Trebuie să vină o decizie de la CSM. (…) Cu majoritatea s-au incheiat astfel de protocoale, mai sunt protocoale de incheiat, dar totul depinde de judecător. Pentru ca eu degeaba am protocol cu tribunalul sau judecatori, daca judecătorul nu vrea sa facă audierea prin videoconferință”, a mai afirmat șeful ANP pentru MEDIAFAX.

Potrivit datelor oficiale, până la această oră, cele mai multe audIeri în sistem de videoconferință au fost solicitate de către Judecători Sectorului 4 (14), Judecătoria Petroșani (13) sau Tribunalul București (8).

Inchide