Studiu: Austeritatea Guvernului Bolojan crește riscul de abandon școlar și lovește direct în elevii vulnerabili

Un studiu realizat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) arată că măsurile de austeritate adoptate în 2025 de Guvernul Bolojan au avut un impact major asupra sistemului de educație din România și au amplificat inegalitățile și riscul de abandon școlar. 

Potrivit analizei, pachetul de austeritate introdus pentru reducerea deficitului bugetar a vizat direct educația, un domeniu deja subfinanțat, cu efecte resimțite în special de elevii din mediile vulnerabile.

Burse tăiate, școli comasate și clase aglomerate

Studiul arată că, în 2025, statul a tăiat bursele pentru sute de mii de elevi, a comasat peste 500 de școli, a crescut numărul de elevi din clasă și a majorat norma didactică a profesorilor. În același timp, transportul gratuit pentru elevi a fost restrâns.

Conform datelor citate în studiu, peste 345.500 de elevi au pierdut bursele în primele luni ale anului școlar 2025-2026, ca urmare a restructurării sistemului de sprijin financiar. Bursele de merit au fost plafonate la 15% din clasă, față de 30% cum era anterior, iar bursele de reziliență și de performanță au fost eliminate pentru zeci de mii de beneficiari.

Autorii studiului subliniază că aceste măsuri au fost adoptate prin asumarea răspunderii guvernamentale, fără o dezbatere publică amplă.

Educația, afectată într-un sistem deja subfinanțat

Potrivit studiului FES, măsurile de austeritate au fost aplicate într-un context în care România aloca deja educației doar 3,4% din PIB, mult sub media Uniunii Europene și departe de pragul de 6% prevăzut în legislație.

Analiza arată că România se află printre statele europene cu cele mai mici cheltuieli per elev, fapt care se reflectă în lipsa investițiilor în infrastructură, resurse educaționale și sprijin pentru copiii vulnerabili. În acest context, studiul concluzionează că austeritatea nu a corectat disfuncționalități, ci a slăbit și mai mult un sistem fragil.

Abandon școlar record și costuri mai mari pentru părinți

Datele prezentate de FES indică faptul că România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, de 16,8%, comparativ cu media UE de 9,4%. În același timp, peste 440.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani se află complet în afara sistemului de educație.

Studiul mai arată că, în ultimii ani, costurile educației suportate de părinți s-au triplat și au ajuns la aproape 10.000 de lei pe copil, anual. Potrivit datelor citate, 87% dintre familiile sărace nu pot acoperi aceste cheltuieli, ceea ce transformă accesul la educație într-o problemă majoră de echitate socială.

Lecții neînvățate din austeritatea trecutului

Analiza face o paralelă cu perioada de austeritate 2010-2013, când măsuri similare au dus la pierderea a peste 700.000 de elevi din sistemul educațional. Potrivit autorului, efectele acelor decizii se resimt și în prezent, inclusiv prin deficitul de forță de muncă calificată și migrația masivă. Studiul avertizează că repetarea aceluiași model de austeritate în educație riscă să producă efecte similare pe termen lung.

Un alt capitol al studiului FES arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB, față de media UE de peste 2%. Potrivit analizei, lipsa finanțării pentru educație și cercetare limitează capacitatea României de a produce inovație și de a susține o economie competitivă.

Concluzia studiului este certă. Măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan în educație riscă să genereze costuri economice și sociale mult mai mari pe termen lung, prin abandon școlar, sărăcie și migrație.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Educația, „favorită” pe lista tăierilor Guvernului Bolojan. Sindicaliștii anunță noi proteste în fața ministerului: „Riscă să creeze o criză fără precedent”
• Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”
• STUDENȚII anunţă PROTESTE masive împotriva Legii Bolojan / 44.000 de tineri, rămași fără sprijin financiar