Bancherul din umbra Băncii Transilvania a murit

Cu o experiență de trei decenii, Roberto Marzanati fusese trimis de BERD – unul dintre cei mai mari creditori ai României – să-i supravegheze noua investiție: achiziția a 15% din Banca Tran­sil­va­nia, pentru care plătise 6,2 mil. dolari, bani destul de mulți la vremea respectivă. Atunci Banca Tran­sil­vania, care nici nu era în top 10, fuse­se evaluată la 41 mil. dolari. Înființată în 1994 de un grup de oa­meni de afaceri din Cluj, ban­ca încerca să iasă în lu­me și avea nevoie de un partener, dar și de bani proaspeți, scrie zf.

Marzanati intrase în boardul băncii ca vice-președinte, iar în 2002, pentru un an, chiar a fost președinte, fiind unul dintre cei care au stat la baza unei prime decizii cruciale care a schimbat evoluția unei bănci regionale.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Împreună cu Horia Ciorcilă, unul dintre fonda­tori și apoi președintele băncii până acum, au schim­bat strategia băncii și-au adus la conducerea executivă pe Robert Rekkers, un olandez care fusese trimis la București să conducă operațiunile din România ale băncii olandeze ABN Amro.

Din 2002, banca din Cluj a început să alerge în toată țara pentru a se extinde și a câștigat teren într-o piață unde bănci internaționale începuseră să intre. BERD și ceilalți acționari au continuat să investească în Banca Transilvania pentru a ține pa­sul cu creșterea economică, care a venit pe ne­așteptate în România. De la 41 de milioane de dolari, valoarea băncii ajunsese în 2007, în perioada de boom, la aproape 2 miliarde de euro, Banca Tran­silvania fiind pe toate listele ca țintă de achi­ziții. În toamna lui 2008 totul s-a schimbat peste noap­te, iar de la o strategie de creștere banca a fost nevoită să treacă la o strategie de criză. Marzanati a susținut din umbră deciziile conducerii executive de a trece criza (în toamna lui 2008, într-o discreție de­plină, banca a fost nevoită să ceară ajutorul BNR pen­tru a nu intra în criză de lichiditate și a nu i se închide ușile de către ce­le­lalte bănci, atunci când nimeni nu avea încredere în nimeni) și mai ales de a profita de ea atunci când a fost momentul. Peste ani, Ciorcilă a spus că atunci, la începutul crizei, a luat decizia să crească pentru a supraviețui, în condițiile în care trendul celorlalte bănci era de a-și re­duce creditarea. Marzanati, ca repre­zen­tant al ce­lui mai mare ac­țio­nar al băncii, a sus­ți­nut această strategie ce pă­rea sinucigașă atunci când toată lu­mea fugea de bănci și nimeni nu știa ce se află în bilanțul lor.

Această mișcare a dat roade, astfel încât sfârșitul crizei a adus Banca Transil­vania în po­ziția de a fi câști­gă­toare, și mai mult decât atât, de a avea resursele și dorința de a cumpăra alte bănci care, cu câțiva ani în urmă, erau mai mari decât ea. În august 2014, pe masa celor din Cluj  a venit pro­pu­ne­rea de a cumpăra Volks­bank România, care în 2008 era nu­mă­rul trei în România. Marzanati a susținut aceas­tă idee care la în­ce­put părea exotică. În nu­mai trei luni, cele do­uă părți s-au înțeles, de fapt Volksbank a lăsat bani pe masă ca să fie cumpărată, iar aceas­tă mișcare a pro­pul­sat ban­ca din Cluj pe poziția a treia, în coasta BRD, numărul doi pe piață. În mai 2016, va­loa­rea Băncii Tran­silvania a re­venit la 1,9 mld. euro, fiind una dintre cele mai bune investiții pe care le-a realizat BERD vreodată.

Marzanati a fost una dintre persoanele care au crezut cel mai mult în potențialul băncii, succes la care a contribuit cu know-how-ul și experiența lui de bancher. Ca reprezentant al BERD, italianul a fost membru în 11 bănci din regiunea fost co­mu­nistă, ceea ce i-a adus o experiență extraordinară, pe care a folosit-o și la Cluj, unde a activat ca mem­bru în board și vicepreședinte al băncii timp de 15 ani neîntrerupt. El a dus Banca Transilvania în Italia, la Roma.

Vorbitor a patru limbi străine (italiană, engleză, germană și franceză), el locuia lângă Belfast, în Irlanda. A locuit ca expat în șase țări. Deși confruntat cu o boală grea, Marzanati a fost până în ultimul moment în legătură cu banca, mai ales că pe masă au venit multe idei de creștere și, de ce nu, de noi achiziții.

Horia Ciorcilă, cel care este președintele băncii de 15 ani, a spus despre Marzanati că „a contribuit la toate momentele importante ale băncii, iar deciziile comune au transformat Banca Transilvania în una dintre cele mai mari bănci din România, au schimbat configurația sistemului bancar și s-au răsfrânt în mod pozitiv asupra echipei din punctul de vedere al motivării și recunoașterii perfor­manțelor acesteia”.

La finalul lunii mai 2016, Roberto Marzanati a decedat.