Canalul București-Dunăre este O GREȘEALĂ URIAȘĂ. Tăriceanu: A fost inițiat din DORINȚA MEGALOMANICĂ a unui lider politic TOTAL INCULT

Redactor:
Maria Stan
Canalul București-Dunăre este o uriașă greșeală, avertizează Călin Popescu Tăriceanu. Vezi motivele pentru care acest proiect nu ar trebui realizat

„La distanță de doi ani de la aprobarea strategiei Dunării de către Comisia Europeană mi-am permis să elaborez un document pe care l-am și publicat în 23 noiembrie 2010, în Ziarul Financiar. Am acest document în față și am să mă refer la el, să vedem cât de valabile erau acele propuneri și eventual dacă putem să facem un inventar (…) cu ce s-a realizat. (…)

Am început acel articol cu o întrebare – cum evităm capcanele? (…) Mă refeream la un proiect de care ați auzit cu toții – Canalul București -Dunăre. Pentru a înțelege de ce este o uriașă greșeală acest proiect al Canalului București – Dunăre va trebui să fac puțină istorie. Ideea unui proiect de canal care să lege Bucureștiul de Dunăre apare din perioada în care transporturile pe apă aveau probabil prioritate, nu exista alternativa căilor ferate și cu atât mai puțin a transportului rutier. (…) Proiectul, în forma actuală este – după cum știm – inițiat la începutul anilor ’80 nu dintr-un raționament economic, ci din dorința megalomanică a unui lider politic total incult, dar dornic și el să-și aducă contribuția la lungul șir de proiecte inutile pe care lipsa criteriilor economice sau de altă natură le poate genera în țările cu conducere totalitară sau dictatorială”, apreciază Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu Proiectul Canalul Dunăre-București este O GREȘEALĂ URIAȘĂ

Președintele Senatului susține că proiectul Canalul București – Dunăre nu răspunde nevoilor realității și că doar un trafic de mărfuri ar putea să justifice o astfel de investiție.

„Deci, cea mai binevoitoare abordare pentru acest proiect ne arată că acest canal nu este necesar pentru că din punct de vedere economic nu răspunde unor necesități reale, în speță un trafic de mărfuri al cărui volum să justifice o astfel de investiție. Trebuie să țineți cont că linia de cale ferată care unește București cu Giurgiu nu funcționează de peste 10 ani. În urma inundațiilor din 2005, podul de la Grădiștea a fost stricat, nici astăzi nu e reparat. Dacă ar exista o astfel de nevoie economică, primul lucru și cel mai simplu ar fi să reparăm calea ferată, să răspundă acestei nevoi. (…)

Pentru a înțelege cel mai bine nocivitatea unui astfel de proiect din punct de vedere economic ar trebui să facem o simplă întrebare la Ministerul Transporturilor – câte zeci de ani mai au nevoie ca să amortizeze Canalul Dunăre – Marea Neagră – și după ce obținem răspunsul la întrebarea asta, ne lămurim și cu canalul București – Dunăre. Simțeam nevoia să abordez această chestiune, pentru că am văzut-o relansată în ultima perioadă în public și oameni care să aibă idei avem destui. L-am avut ca ministru Transporturilor pe domnul Orban care venise cu ideea asta. Acum văd că a fost relansată,” își amintește președintele Senatului.

În luna august, președintele PSD Liviu Dragnea anunța că unul dintre proiectele prioritare ale guvernului va fi continuarea lucrărilor la canalul Dunăre-București și construirea porturilor Glina și Mihăilești.

 

Firea scoate de la naftalină un proiect inițiat de Nicolae Ceaușescu: Vrem să-l facem cu fonduri europene

Canalului Dunăre - București

Primăria Capitalei lucra, în mai 2017, la o actualizare a studiului de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București, potrivit unui anunț făcut de primarul general, Gabriela Firea, într-o conferință pe tema fondurilor europene.

„Avem nevoie ca de aer să putem să dezvoltăm acces rapid către Aeroportul Internațional Otopeni. Ne dorim un acces rapid către localitățile dunărene și am vorbit deja și sper să depășim nivelul doar de discuție, pentru că pregătim acum o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce privește un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-București„, a declarat primarul Gabriela Firea pentru Radio România Actualități, ocazie cu care a precizat că acest proiect poate fi finanțat și din fonduri europene.

 

Cât costă finalizarea proiectului

Valoarea investiției s-ar ridica la circa 1,5 miliarde euro, iar lucrările pot fi finalizate în patru ani, potrivit unor estimări făcute anterior de proiectant. Însă valoarea proiectului a variat de la 450 de milioane de euro, la 2,5 miliarde euro, potrivit declarațiilor miniștrilor.

În 2008, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, declara că valoarea investiției este de 450 milioane de euro, iar perioada de amortizare este de aproximativ 14 ani. El spunea că există trei variante de finanțare pentru finalizarea Canalului Dunăre-București: bugetară, prin fonduri europene de dezvoltare (POS-T) sau prin concesiune.

În 2010, Elena Udrea spunea că realizarea canalului Dunăre-București ar trebui să intre în atribuțiile Ministerului Dezvoltării Regionale, acesta putând constitui un obiectiv important în strategia europeană pentru zona Dunării.

Canalul Dunăre-București

La rândul ei, fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, declara în 2011 că valoarea estimată a proiectului este de 2,5 miliarde de euro și vizează 104 km de infrastructura navigabilă, cu 31 de km mai mult decât lungimea proiectată, de 73 de kilometri. Lățimea canalului ar urma să fie de 80 de metri, iar adâncimea medie de cinci metri.

20 de milioane de tone de marfă transportate anual

Pe canal ar urma să fie transportate anual circa 20 de milioane de tone de marfă.

„Proiectul va face posibilă scoaterea de sub efectul indundațiilor a circa 30.000 de hectare terenuri agricole și 11 localități, va asigura apa necesară pentru irigarea a peste 150.000 de hectare de teren arabil și pentru alimentarea cu apă a localităților limitrofe și producerea a circa 58 de Gwh de energie electrică pe an”, potrivit unor date dintr-un comunicat din 2008 al Ministerului Transporturilor.

Proiectul prevede existența a două căi navigabile pe râurile Argeș și Dâmbovița, precum și trei porturi: 1 Decembrie pe Argeș, Glina pe Dâmbovița și portul Oltenița.

Foto: Hepta

Inchide