CATASTROFAL. Frumosu, SindAlimenta: „Nu vreau să creez panică. Riscăm să nu mai existe angajați care să intre în fabrici și să avem rafturile goale!”

În contextul în care evoluția infectării cu coronavirus ar atinge un nivel care să impună restricții de circulație dinspre zonele limitrofe marilor orașe către marile aglomerări urbane, angajații marilor unități din panificație, procesarea cărnii etc. ar putea avea de suferit, situație descrisă de Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (SindAlimenta), drept catastrofală.

În viziunea sa, degringolada politică actuală ar trebui să înceteze, iar Executivul să găsească soluții de evitare a acestor potențiale situații de criză, generată de o eventuală carantină pe fondul infecțiilor cu Covid-19.

„Aproximativ 70-75% dintre angajații industriei alimentare lucrează în societăți de panificație, lactate, preparate din carne, situate în marile orașe ale României. Acei oameni provin însă din zonele limitrofele, din satele și din comunele din jurul marilor orașe. Dacă ajungem în situația de a băga în carantină și să închidem Bucureștiul și încă două-trei orașe mari, riscăm ca să nu mai existe angajații care să intre în fabrici și riscăm să avem rafturile goale. Eu nu vreau să creez panică, avem materie-primă suficientă, avem făină, avem mălai, avem carne de pui, de porc, nu este o problemă de materie-primă și de criză din punctul acesta de vedere. Guvernul ar fi trebuit să se gândească la o astfel de situație, să discute cu reprezentanții industriei alimentare și să găsească niște soluții, astfel încât să evităm aceste situații”, spune Frumosu. „Puteam găsi trei-patru mari producători de preparate din carne, de produse lactate, din panificație, cărora se le asigurăm anumite condiții și verificări din punct de vedere al angajaților, al intrărilor și al ieșirilor din societate, astfel încât dacă, Doamne-ferește, situația este gravă, aceste societăți să poată asigura necesarul de consum pentru populația României; o permanență. Este un moment de criză, din punctul meu de vedere, fără a încerca să sperii. Este numai un semnal de alarmă”.

Angajații din comerț ar trebui să fie protejați și, la rândul lor, să protejeze cumpărătorul

Un alt aspect menționat de Dragoș Frumosu în contextul pandemiei de coronavirus și al efectelor perverse generate de panică, printre care și cel de golire a rafturilor magazinelor de alimente, produse de igienă și de strictă necesitate, este și acela al infectării involuntare prin atingerea produselor și a banilor.

Ca atare, angajatorul trebuie să-l protejeze pe angajatul marilor magazine, astfel încât acesta să poată deservi consumatorul, dar și să-l protejeze.

„Pe cumpărător nu-l poți obliga să poarte sau nu mască. Aceasta este opțiunea fiecăruia. Trebuie însă să creezi obligativitatea ca angajații din magazine să aibă măști de protecție, astfel încât dacă unul este contaminat și nu este descoperit, să nu aibă posibilitatea să dea virusul mai departe. În plus, la intrarea și la ieșirea din magazine, pot fi puse la dispoziție substanțe dezinfectante pentru mâini. Pe rafturi, la casă, pe bani, pe unele produse, chiar dacă ele sunt ambalate, foarte multă lume pune mâna și virusul acesta se poate extinde. Trebuie să iei un minim de măsuri, astfel încât să protejezi populația”, a declarat pentru Gândul.ro, Dragoș Frumosu.

Pentru a evita criza din zona de producție de alimente, dar și din zona de valorificare, guvernul actual, aflat în criză, de altfel, ar trebui să gândească rapid soluții de compensare a pierderilor prin relaxarea fiscalității.

Totodată, Frumosu crede că îmbulzeala din marile magazine va înceta, la un moment dat, iar vânzările, la fel.

„Este cert că, în următoarea perioadă, chiar dacă a fost înghesuiala aceasta, zilele acestea, în marile magazine, în următoarea perioadă vânzările vor scădea. Lumea va rămâne în case, foarte puțini vor mai merge în restaurante, în hoteluri, foarte puțini vor mai consuma de la fast-food ș.a.m.d.; vânzările vor scădea. În mod normal, guvernul ar trebui să gândească o strategie pe două-trei luni de zile, menite să salveze unele societăți comerciale de capacitate mai mică”, mai zile Dragoș Frumosu. „Concret, trebuie luate niște de măsuri cum este și cea a sistărilor plăților obligațiilor la stat pentru vreo trei luni de zile, iar ulterior, obligațiile restante să fie reeșalonate pe o perioadă de 6-12 luni de zile. Astfel, îi poți cere angajatorului să ia niște măsuri vizavi de angajații lui, și anume să-i doteze cu instrumente de protecția împotriva acestui virus sau să aibă posibilitatea să facă niște controale. De asemenea, dacă situația se agravează, să spunem, angajații să aibă posibilitatea să rămână câteva zile acasă și să poată fi și plătiți; un suport financiar, cu relaxarea fiscalității. Trebuie să gândești economic. Dacă în condițiile acestui virus care distruge sănătatea și poate, Doamne-ferește, viețile multor români, dacă nu gândești să aperi puțin și economia României, atunci picăm în prăpastie”.

Blocul Naţional Sindical cere stoparea și pedepsirea oricărei inițiative de speculă în sectorul alimentar și în cel farmaceutic

La rândul său, prin vocile autorizate, Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită Executivului de la București identificarea unor măsuri cu aplicare temporară pentru a stopa şi pedepsi orice iniţiative de speculă, în special în domeniul alimentar şi farmaceutic, luând în calcul inclusiv măsuri precum îngheţarea preţurilor pentru o perioadă limitată de timp.

Solicitarea face parte dintr-o serie de solicitări formulate de BNS către Guvern în vederea protejării locurilor de muncă ale angajaţilor ameninţaţi de disponibilizări în urma crizei economice provocate de noul coronavirus.

Celelalte solicitări adresate Guvernului de către BNS includ și evaluarea de urgenţă a disponibilităţilor Guvernului pentru intervenţii suport pentru salariaţi şi mediul de afaceri, clarificarea situaţiei juridice şi financiare a salariaţilor ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate având ca motivaţie epidemia de coronavirus, precum și extinderea imediată a accesului la concediu medical plătit, respectiv renunţarea pe perioadă limitată la obligaţia ce vizează existenţa unui stagiu minim de cotizare pentru a beneficia de concediu medical plătit.

Totodată, BNS cere identificarea rapidă a unor soluţii pentru protejarea salariaţilor din serviciile de utilitate publică şi din sectorul bugetar expuşi unui risc ridicat de contaminare prin natura activităţilor desfăşurate, implementarea unor pachete de măsuri de stimulare pentru susţinerea locurilor de muncă şi a economiei, protejând salariile, bunăstarea lucrătorilor şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), acordând o atenţie specială sectorului industriei alimentare, sectorului farmaceutic şi sectorului Comerţ, pentru a evita orice întreruperi în alimentarea populaţiei cu produse de bază.

Sursă foto: Dragoș Frumosu/Pixabay/caracter ilustrativ