Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernuyl Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu. Restul este prețul petrolului pe piața internațională.  Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre mpsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial.

Pe fondul conflictului dintre Statele Unite-Israel și Iran, criza energetică pare să nu se mai oprească, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice praguri, deși cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a provocat un val de nemulțumire în rândul românilor, șoferii au plătit din ce în ce mai mult la pompă, iar diferența s-a simțit de la o zi la alta.

Din ce se compune prețul la pompă

Prețul de la pompă are mai multe componente, dar din care marja de profit a comerciantului este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Practic, operatorul câștigă mai puțin de 1 lei la un preț la benzinei de 10 lei, din care plătește angajați, costuri operaționale, întreținere, mentenanță etc. Pe de altă parte, statul câștigă peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se iau în considerare și taxele aplicate activității de distribuție și rafinare, independente de taxele deja aplicate „la pompă”.

• Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%)
• Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%)
• TVA: 1,74 lei (17,4%)
• Rafinare + distribuție: 1-1,2 lei (10-12%)
• Adaos comercial 0,5-0,7 lei (5-7%)

Prețurile carburanților în România au crescut chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul la pompă, cel pe care îl văd consumatorii afișat, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului de țiței deoarece orice distribuitor are rezerve proprii, care au fost achiziționate la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni. Practic există un element de speculă, de pe urma căruia profită și statul.

Motorina standard a atins pragul de 10 lei. Cum a reacționat Guvernul Bolojan?

Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat blocarea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit a petrolierelor, Strâmtoarea Ormuz, prețurile combustibililor din România au ajuns la cote alarmante. Astăzi, de exemplu, prețurile la motorina standard au atins pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce benzina a depășit pragul de 9 lei/litru cu aproximativ 26 de bani. Așadar, după mai multe zile consecutive de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri identice în aproape toate benzinăriile. În doar câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România a ajuns printre cele mai scumpe piețe din regiune și este depășită în acest moment doar de Grecia și Albania.

În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români au amânat o posibilă intervenție, deoarece statului îi convine să își mărească încasările la buget. Abia după ce motorina standard a atins pragul critic de 10 lei pe litru, Guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru ca prețurile la pompă să nu crească și mai mult. Astfel, Executivul a transmis că va declara, marți, situație de criză pe piața carburanților și va limita prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile.

„În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize.

Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicatul transmis de Guvernul României.

Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților

Deși primul reflex este acela de a pune scumpirile pe seama contextului internațional, vina se află de fapt la autorități, deoarece peste jumătate din prețul combustibililor este format din accize și TVA. Practic, vorbim despre sumele încasate de statul român care ajung în visteria națională, nu despre bani cu care se îmbogățesc benzinăriile, petroliștii sau companiile de transport. Aproximativ 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% în cazul benzinei, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului procesat reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei respective reprezintă aproximativ 15% din cost.

Prețul unui litru de carburant este influențat de:

• Costurile de producție/import;
• accize (taxe de stat);
• TVA;
• marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor);
• Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent);
• alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar).

Acestea sunt principalele motive pentru care prețul unui litru de benzină sau motorină nu are legătură doar cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. Deși România este un exportator de benzină, este dependentă de importurile de motorină, motiv pentru care sensibilitatea crește în cazul combustibilului diesel, în special în contextul evoluțiilor internaționale.

Câți bani intră în visteria statului dintr-un singur plin de combustibil

Deși diferențele dintre benzinării sunt minime, pentru șoferi impactul rămâne semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 460 de lei, în timp ce pentru un plin de motorină șoferii trebuie să scoată din buzunare, de astăzi, aproximativ 500 de lei. Ca să exemplificăm mai ușor câți bani încasează statul din prețul combustibililor, o să folosim exemplul în care, la o alimentare de 50 de litri de motorină, un șofer plătește 500 de lei.

Calculele estimative, realizate de Gândul, arată că acciza la motorină este de aproximativ 2,80 lei/litru deci, din cei 500 de lei, aproximativ 140 lei se duc la stat. TVA-ul este aproximativ 3,76 lei/litru, deci la 50 de litri se duc încă 187,5 lei în aceleași conturi. Și statul nu se oprește la atât pentru că încasează și din celelalte operațiuni, respectiv depozitarea, transportul și operarea rețelelor de distribuție. Costul petrolului și rafinarea reprezintă principalele componente de care depinde piața petrolului. Acestea însumează doar 1,80 lei/litru, adică 90 lei din valoarea plinului de 50 de litri. Transportul, depozitarea și distribuția însumează aproximativ 0,60 lei/litru, adică 30 lei din totalul de 500 de lei.

De asemenea, marja companiei petroliere, deși ar părea extrem de mare, este de fapt aproximativ 0,55 lei/litru. Practic, la un plin de 50 de litri, rezultă că respectiva companie petrolieră încasează puțin peste 27 de lei din totalul de 500 de lei. De menționat este faptul că din această sumă „colosală”, companiile plătesc salarii, electricitate, chirii și costuri operaționale. Practic, la un calcul simplu, statul încasează aproximativ 327,75 lei, adică 65,5% din prețul combustibilului, în timp ce costul efectiv al carburanților reprezintă 147,25 lei, adică 34,5%.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”
• Scumpirea petrolului lovește direct în buzunarele românilor. De ce afectează creșterea prețului la motorină și prețurile la alimente
• Victor Ponta: Ce plafonează, de fapt, Guvernul? Refuză să reducă din cei 60% pe care îi încasează statul și, în schimb, intervine asupra celor aproximativ 5% care aparțin mediului privat