Scumpirea petrolului lovește direct în buzunarele românilor. De ce afectează creșterea prețului la motorină și prețurile la alimente

Creșterea prețului petrolului funcționează pentru economiile importatoare, așa cum este și cea a României, ca o taxă suplimentară aplicată direct pe transport, producție și consum. Un studiu recent realizat de IZA pe zece mari state arată că scumpirea țițeiului tinde să împingă inflația în sus într-un mod accelerat. Efectul nu se oprește doar la pompă, ci se transmite rapid prin agricultură, industrie și costurile de import. Astfel, costurile de finanțare rămân ridicate pentru o mai lungă perioadă de timp. 

Relația dintre petrol și inflație nu este una egală. Primul val inflaționist începe întotdeauna la pompă, când benzina și motorina se scumpesc și cresc cheltuielile gospodăriilor. Al doilea val lovește direct companiile prin costuri de logistică. Orice produs care trebuie adus din fabrică pe raft devine mai scump atunci când carburanții cresc, pentru că transportul și alimentele sunt sectoarele cele mai sensibile la aceste șocuri. Banca Națională a României a estimat că, în anii de vârf ai șocului energetic, combustibilii au adăugat până la două puncte procentuale la rata anuală a inflației.

FLASH NEWS Siegfried Mureșan, hotărât să „reformeze România” alături de USR. „Putem fi mândri de programul de guvernare”. Ce urmărește europarlamentarul la votul de învestire

08:48

Ce salariu are Gică Hagi la FRF VS câți bani câștigă lunar din hotelul Iaki din Mamaia. Diferența este uriașă

08:45

Al treilea val, deși mai puțin vizibil, este adesea cel mai periculos pentru stabilitatea economică. Petrolul scump deteriorează balanța comercială și pune presiune pe cursul de schimb, deoarece factura de import pentru produsele energetice crește masiv. În 2022, de exemplu, România a plătit pentru importul de combustibili aproximativ 7,4 miliarde de euro, o sumă aproape triplă față de anul precedent. Aceste costuri mari reduc profiturile firmelor energo-intensive și scad capacitatea de consum a populației.

În etapa finală, șocul energetic se transformă într-o problemă generală de prețuri prin așa-numitele efecte de runda a doua. Creșterea inflației indusă de petrol este urmată de obicei de presiuni pentru majorări salariale și scumpiri în sectorul serviciilor. România rămâne extrem de vulnerabilă la aceste oscilații pentru că importă 71% din necesarul de petrol. Datele oficiale din februarie 2026 confirmă această situație dificilă, după ce țara noastră a înregistrat o inflație de 8,3% pe metodologia europeană, cea mai ridicată rată din întreaga Uniune Europeană.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Timpul devine noua monedă de schimb. Metoda revoluționară prin care românii pot să învețe gratuit unii de la alții. Cum funcționează „schimbul de creiere”
• ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii
• De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”