POLITICA MONETARĂ: Dobânda de referință BNR a scăzut de la 1,50% la 1,25% pe an. Redresarea activității economice este obiectivul principal al acestei perioade

Redactor:
Mihaela Pântea
POLITICA MONETARĂ: Dobânda de referință BNR a scăzut de la 1,50% la 1,25% pe an. Redresarea activității economice este obiectivul principal al acestei perioade

Obiectivul principal al deciziei Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României de scădere a ratei dobânzii de referință de la 1,50% la 1,25% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, este asigurarea lichidităților financiare în economie.

Nivelul actual al dobânzii stabilite de banca centrală este cel mic din ultimii doi ani, la jumătate față de luna mai 2018, când acesta se situa la 2,50%. Este posibil ca în următoarele luni să asistăm la scăderi de dobânzi la credite, atât pentru persoane fizice cât și pentru companii, ceea ce va stimula consumul și relansarea activității companiilor.

Deciziile Consiliului de Administrație BNR au vizat atât dobânda de politică monetară, cât și nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO). Astfel, la finalul ședinței, membri CA au votat pentru:

  • reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021
  • reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an
  • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit

Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR menţionează că rata anuală a inflaţiei a continuat să descrească în ultimele două luni ale anului 2020, coborând la 2,14 la sută în noiembrie, de la 2,24 la sută în octombrie, şi la 2,06 la sută în decembrie – vizibil sub punctul central a ţintei şi marginal sub nivelul prognozat – amplificându-şi astfel scăderea considerabilă faţă de decembrie 2019, când s-a situat la 4,04 la sută.

Potrivit sursei citate, evoluţia din ultimele două luni s-a datorat relativei accentuări a decelerării inflaţiei de bază, în condiţiile în care impactul dezinflaţionist al evoluţiei preţurilor LFO a fost contrabalansat de cel decurgând din scumpirea combustibililor, a produselor din tutun şi a energiei electrice.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) s-a redus la 3,4 la sută în noiembrie, de la 3,6 la sută în octombrie, şi la 3,3 la sută în decembrie 2020 – în linie cu cea mai recentă prognoză -, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiei preţurilor unor produse alimentare procesate, precum şi cu aportul minor al temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro.

Dinamica acestei componente continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând şi aşteptările inflaţioniste asociate, la care se adaugă influenţe venite din redinamizarea consumului în a doua parte a anului 2020, dar şi din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate pandemiei şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus”, se menţionează în comunicat.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna decembrie la 2,6 la sută şi 2,3 la sută, de la 2,9 la sută şi, respectiv 2,7 la sută în luna octombrie.

Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracţia suferită anterior, reducându-şi declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producţiei agricole, în absenţa căruia, economia şi-ar fi redus contracţia în termeni anuali la -3,2 la sută.

Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populaţiei, care s-a redinamizat puternic după ridicarea restricţiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situaţiei relativ ameliorate a pieţei muncii şi al reaccelerării creşterii venitului disponibil real – Comunicat BNR

Cifrele arată o dinamică peste aşteptări a activităţii economice în primele luni din trimestrul IV al anului trecut. Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracţia suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 şi rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, explică analiștii BNR.

În acelaşi timp, volumului lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producţia industrială şi-a cvasi-întrerupt tendinţa de restrângere a declinului în termeni anuali, la fel ca şi deficitul comercial; inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul faţă de perioada similară a anului trecut.

Potrivit BNR, evoluţiile de pe piaţa financiară au resimţit influenţele ameliorării percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei româneşti şi ale creşterii apetitului global pentru risc, de natură să contribuie şi la relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe segmentul monetar.

”Pe acest fond, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit, iar apoi şi-au accelerat descreşterea, iar randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă”, se arată în documentul BNR. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, coborând în octombrie la minimul ultimilor trei ani.

Cu toate acestea, dobânzile generale din sistemul bancar românesc, inclusiv și pornind de la dobânzile stabilite de BNR, în acord cu politica monetară, continuă să se situeze peste media europeană.

BNR subliniază în comunicat că diferenţialul ratelor dobânzilor de pe piaţa financiară a contribuit la stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului, în condiţiile unei scăderi treptate a acestuia, inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021.

Ponderea creditului acordat sectorului privat a crescut, în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6 la sută în noiembrie, de la 4,0 la sută în septembrie -, în condiţiile accelerării creşterii creditelor în lei ale societăţilor nefinanciare.

Este probabil că ProgramuIMM Invest România a contribuit la această creștere, deși înscrierile au mers greu și fondurile au venit relativ încet, dar şi al tendinţei generale de scădere a ratelor dobânzilor.

Ponderea în total a componentei în lei a urcat în noiembrie la 69,3 la sută –  record al perioadei ultimilor 15 ani.

Pe de altă parte, BNR consideră că ”incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021”, care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil iniţiată în acest an, potrivit unor măsuri anunţate recent de Guvern.

Consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbţia fondurilor europene alocate României

Experții BNR sunt de părere că, prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate la nivelul UE, prioritatea României este depășirea crizei economice – care se va solda cu un minus 4% PIB 2020 – și relansarea economică, cu aportul substanțial al fondurilor europene.

 

Transfer URIAŞ la FCSB. Becali dă o nouă lovitură memorabilă în Liga I. Budescu, revenire...
O recunoşti? Boala a schimbat-o radical. Cândva, era una dintre cele mai elegante doamne de...
FOTO. Oana Radu, cu sânii pe afară! Cântăreață s-a pozat fără jenă
Bărbatul celebru care A DIVORȚAT pentru Anamaria Prodan. Vedeta a recunoscut tot: „Da, i-am despărţit!”...
Victor Hănescu și Horia Tecău, jigniți de gestul unui campion al tenisului: `Eram în mall...
S-a aflat tot adevărul. Cu cine l-a înșelat Lidia Buble pe Răzvan Simion
Orele la care masca NU mai e obligatorie în școală! Decizia BOMBĂ de la Ministerul...
OMS vs Big Pharma. Şeful OMS vrea ca "reţeta vaccinurilor" să fie la liber. Companiile...
BANCUL ZILEI – Spionată de soț în timp ce făcea sex cu un prieten
Lidera AUR Bistrița-Năsăud, arestată într-un dosar de proxenetism: „Nu credeam sincer că în „România” cineva...
O recunoşti? Boala a schimbat-o radical. Cândva, era una dintre cele mai elegante doamne de...
Erau nedespărțiți, însă acum e de negăsit! Ce s-a ales de James, fratele Angelinei Jolie,...
Pe o câmpie, în mijlocul pustietății, au apărut MII de borcane URIAȘE de piatră. Când...
Artistul din România care a cântat pentru șapte președinți americani. 'Prima oară am fost cu...
Anul școlar 2020-2021. Noutăți pentru milioane de elevi. Anunțul oficial
A divorțat după 7 ani, fără pasiune, de căsătorie. Apoi a făcut un experiment inedit:...
Bilanțul tragic al zilei. Cazuri COVID-19 în România
Adele a slăbit mai mult. E de nerecunoscut. Cum arată acum cântăreața
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Revoluţie la WhatsApp! Se introduce funcţia pe care milioane de utilizatori o aşteptau
Veste ȘOC despre Sebi, copilul de 7 ani dispărut de ȘASE SĂPTĂMÂNI. Ce s-a întâmplat,...
Inchide