Vești proaste de la BNR. Dobânzile la ratele românilor NU scad

Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele:

• menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50  la sută pe an;
• menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

POLITICĂ Ionuț Moșteanu laudă Strategia de Apărare a lui Nicușor Dan, ce permite implicarea Serviciilor Secrete în documentarea faptelor penale

01:50

CONTROVERSĂ Andrei Caramitru îi spulberă șansele lui Cătălin Drulă înainte de alegeri: „Scorul lui e CATASTROFAL de mic, e pe locul 4 la distanță MARE de locul 3”

01:01

Inflația va frâna în trimestrul trei

Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR.

Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”.

De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern.

Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică

Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie.

Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice.

Efectul TVA

Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor.

Economia își revine ușor

Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Șomajul, în limite suportabile

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută.

Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni.

Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR

Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii