Zi de foc pentru economia României. Încep evaluările agențiilor de rating. Fitch, cea mai mare agenție, se află în România și are astăzi primele întâlniri. Urmează Moody’s. Gândul prezintă calendarul discuțiilor și al întâlnirilor

Încep zilele de foc pentru economia României, pentru că cele mai mari agenții de rating debutează întâlnirile la Palatul Victoria, Banca Națională a României și Palatul Cotroceni, pentru a evalua economia țării și datoria publică a României. Conform informațiilor Gândul, americanii de la Fitch, cea mai mare agenție de rating, sunt deja la București și azi au loc primele întâlniri cu reprezentații Ministerului de Finanțe, unde este ministru Alexandru Nazare, cu BNR și cu Administrația Prezidențială.

Discuțiile continuă și miercuri cu Fitch, iar joi și vineri vine alt greu din zona de rating: Moody’s.

De altminteri, și Nicușor Dan, președintele României, a declarat că se va implica personal în „lupta” pentru evitarea nivelului de „junk”.

„Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. I-am rugat deja pe liderii partidelor să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune că, pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra economiei și finanțelor, lumea este aliniată. Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat Nicușor Dan, recent.

Culmea, însă, cele mai multe discuții din acest moment sunt legate de intrarea României la categoria „junk”, adică nerecomandată investițiilor, ceea ar duce, automat, la creșterea dobânzilor la care se împrumută statul român. Dobânzi care oricum sunt deja mari, de cele mai multe ori cele mai mari din Uniunea Europeană. Ironia vine însă din faptul că toate măsurile guvernului Ilie Bolojan, de la creșteri de taxe la tăieri de venituri – care au aruncat România în recesiune – au venit tocmai ca România să nu retrogradeze în evaluările agențiilor de rating. Iată însă că „pericolul junk” este mai mare decât niciodată.

La început de mandat, Ilie Bolojan declara pentru Bloomberg, platformă citită de toți investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani în care am avut deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte rău”.

Declarația era menită să pregătească măsurile care urmau: creșterea de TVA, scăderea de cheltuieli cu veniturile bugetarilor etc.

Iată că, un an mai târziu, cu toate măsurile luate, cele mai mari agenții de rating sunt la București și în spațiul public a revenit, mai puternic decât niciodată, discuția despre falimentul României.

Ce înseamnă ratingul de țară al agențiilor

Există trei mari agenții de rating: Fitch, Standard and Poors și Moody’s. Sunt instituții private, care nu au un rol formal în economie. Informal, însă, investitorii se uită la notele pe care le dau agențiile și își ajustează dobânzile în funcție de ele. Ratingul României este dat, de fapt, datoriei țării. Agențiile se uită la: capacitatea de rambursare a datoriilor (deficitul bugetar sau nivelul veniturilor dintr-un stat, dimensiunea economiei etc), evoluția economică, dimensiunea datoriei publice (ca pondere în PIB) și, nu în ultimul rând, situația politică.

România nu este într-o situație roz: deficitul bugetar a scăzut, într-adevăr, în 2026 și este la 1,75% din PIB la cinci luni din an, față de 3,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Aceasta este însă singura veste bună.

Mai departe, vine șuvoiul de vești proaste: economia este în cap (-1,2%, conform INS), ceea ce înseamnă că degeaba au crescut veniturile statului ca urmare a creșterii taxelor, cât timp scăderea economică scade în contrapartidă: o firmă care dă faliment nu numai că nu mai plătește taxe în viitor, dar nici nu mai poate da datoriile. Un angajat care este dat afară, în mod evident, nu mai plătește 42% din salariul brut la bugetul de stat.

Peste toate problemele economice se suprapune criza politică din România, care ocupă un loc de frunte în toate evaluările agențiilor.

Cum te afectează pe tine

Ratingul agențiilor internaționale te afectează direct, dar și indirect. Dacă agențiile vin cu o evaluare proastă și aruncă țara în „junk” (gunoi, în limba engleză), cresc dobânzile la care se împrumută România. Impactul direct pentru tine este că, dacă statul se împrumută la dobânzi mai mari, automat și tu te vei împrumuta la dobânzi mai mari de la bănci sau îți vor crește ratele la bancă.

Impactul indirect este și mai mare și se adresează tuturor, inclusiv celor fără rate la bancă. Dobânzile mai mari la care se împrumută statul înseamnă automat că guvernul are nevoie de venituri mai mari la buget pentru a acoperi aceste costuri. Venituri mai mari la buget înseamnă, în mod automat, cel puțin așa cum a arătat experiența ultimului an, noi creșteri de taxe.

Guvernul a plătit, numai în primele cinci luni din 2026, dobânzi în valoare de 27 de miliarde de lei, în creștere cu 17% față de cât a plătit în aceeași perioadă din 2025.

În urma vizitelor din România, agențiile de rating vor veni cu rapoarte și cu evaluarea. Țara se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor și este, practic, la un pas de „junk”.