Florin Cîţu, fost premier şi ministru de Finanţe, avertizează asupra situației economice a României, susținând că principala problemă a țării nu este doar deficitul bugetar, ci încetinirea puternică a creșterii economice.
Fostul premier a publicat luni, pe Facebook, un mesaj în care avertizează că potențialul de creștere al economiei românești s-ar și redus de la 4% la 1% în ultimii 4 ani, în timp ce prima de risc a crescut, iar România a rămas pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții de rating.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Fflorin-citu-face-comparatie-intre-prabusirea-consumului-in-timpul-guvernului-bolojan-si-criza-din-2008-si-inceputul-pandemiei-de-covid-193.jpg)
Florin Cîțu face comparație între prăbușirea consumului în timpul Guvernului Bolojan și criza din 2008 și începutul pandemiei de Covid-19
„România are o problemă gravă de deficit – dar o are mai ales pentru că nu crește.
Potențialul de creștere a coborât de la 4% la 1% ( în ultimii 4 ani), în timp ce prima de risc a urcat — ultima treaptă de investment grade, cu perspectivă negativă la toate trei agențiile.
Când g scade sub r, iar excedentul primar e o ficțiune politică, dinamica datoriei devine explozivă.
Am scris despre eroarea de design care ne-a adus aici: am importat arhitectura de asigurare socială a unui continent bogat — pensii speciale, indexări automate, capital subordonat legislativ muncii — într-un mediu economic sărac. Europa își permite (deocamdată) acest lux, pentru că l-a ales după ce s-a îmbogățit. Noi l-am ales înainte.
Fără creștere economică, guvernarea e doar administrarea falimentului”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.
Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025.
Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025.
Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%).