Înainte de aderarea la UE, România era una din cele nouă țări din lume care produceau așa ceva. Pe urmă, Bruxelles-ul ne-a dat „interzis”. Ce se întâmplă acum

Agricultorii care vor cultiva soia vor primi din 2015 o subvenție suplimentară, pe lângă cea pe suprafață, care va porni de la 325 de euro și va crește an de an pentru a ajunge, în 2020, la 375 de euro. Se estimează că anul acesta, în România, culturile de soia vor acoperi 79.800 de hectare, deci agricultorii ar urma să primească de la minister peste 25,9 milioane de euro, totul în speranța de a reduce dependența țării noastre de importurile de soia, provenite în mare parte din Argentina, Brazilia și Statele Unite.

Pentru a primi această subvenție, agricultorii vor fi nevoiți să folosească sămânță certificată și să aibă o producție medie de 1,3 tone pe hectar. Ei trebuie să dovedească, totodată, că dețin instalații pentru obținerea șrotului de soia, că au încheiat contracte cu procesatori de soia sau au contracte de vânzare a producției, potrivit recolta.eu.

ALEGERI 2025 AUR aduce acuzații către Biroul Electoral Județean Buzău după ce a respins toate sesizările formațiunii

22:02

SOCIAL Cum poți vota dacă ai cartea de identitate electronică. Noi reguli în secția de votare, pe 7 decembrie 2025

21:52

Cum a rămas România fără culturile de soia

Înainte de aderarea la UE, cultivarea plantelor modificate genetic era ceva obișnuit în România, țara noastră fiind chiar una dintre cele nouă din lume unde se cultiva soia modificată genetic sau transgenică. Singura diferență dintre soia convențională și cea modificată genetic era aceea că cea din urmă era rezistentă la un ierbicid.

Având în vedere că soia modificată genetic este interzisă în UE, odată cu aderarea, agricultorii au fost nevoiți să renunțe la culturile transgenice, iar această decizie a avut ca efect scăderea dramatică a terenurilor cultivate cu soia. Astfel, dacă în 2006 în România se cultiva soia pe o suprafață de 137.000 de hectare, dintre care aproape 70% era reprezentată de culturi transgenice, în 2007, aceasta a scăzut la 133.200 de hectare, în 2008 la 49.900 de hectare, iar un an mai târziu atingea minimul de 48.800 de hectare.

Sursă: MADR

Abia începând cu anul 2010 situația a început să se redreseze ușor, suprafața cultivată cu soia convențională crescând la 63.900 de hectare. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2013 agricultorii au cultivat soia pe 69.000 de hectare și au avut o producție de 151.000 de tone.

Sursă: INS – Producția agricolă vegetală la principalele culturi, 2013

Așa a ajuns România să importe sute de mii de tone de soia din Argentina, Brazilia sau Statele Unite, unde culturile de soia modificată genetic sunt admise. Importurile nu se fac întotdeauna direct, acest furaj indispensabil oricărui fermier putând ajunge în România și prin intermediul altor state membre UE.

La ora actuală, în UE nu se cultivă soia modificată genetic. Cu toate acestea, animalele și păsările din ferme sunt hrănite de multe ori cu furaje care conțin plante transgenice. Pentru carnea, laptele sau ouăle din magazine nu este obligatorie o formă de etichetare care să le explice consumatorilor că produsele provin de la animale sau păsări hrănite cu astfel de furaje.

În ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mâncat peste 2.000 de miliarde de porții de alimente care aveau un conținut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociația europeană pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat însă niciun caz în care sănătatea consumatorilor să fi fost afectată strict de introducerea în alimentație a acestora.