Vopsirea ouălor are la bază obiceiuri PĂGÂNE. Potrivit unei legende, Maria Magdalena ar fi fost inițiatoarea tradiției înroșirii ouălor

Vopsirea ouălor este un obicei străvechi, având la bază obiceiuri păgâne. Ouăle roșii nu sunt doar un simbol al Învierii, ci o tradiție mult mai veche în România. În multe zone din țară, gospodinele folosesc ingrediente naturale, precum foi de ceapă, sfeclă,  urzică și multă răbdare. 

Potrivit PRIMA TV, dincolo de culoarea perfectă și strălucitoare, oul de Paște spune o poveste despre credință, familie și bucuria de a fi împreună.  Cu toate că ouăle roșii sunt canonice în tradiția ortodoxă românească, în ultimii ani a devenit o obișnuință ca românii să coloreze ouăle în mai multe nuanțe – de la galben, verde și albastru, până la mov, portocaliu, turcoaz, magenta, argintiu, cu modele imprimate și abțibilduri.

Culoarea roșie este „sacră”

Cei mai tradiționaliști români consideră folosirea altor nuanțe drept o abatere de la tradiție și chiar o lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii. Culoarea roșie simbolizează sângele vărsat de Hristos pentru mântuirea omenirii.

ULTIMA ORĂ ANUNȚUL Vaticanului privind liturghia de inaugurare a Papei Leon al XIV-lea. Liderii mondiali, așteptați să se adune pentru eveniment

15:49

ALEGERI 2025 AEP: Începe campania electorală pentru turul al doilea. Ce nu au voie să facă cei doi candidați rămași în cursă

15:48

Gospodinele evită să cumpere vopsele din comerț de teama substanțelor chimice ce ar putea pătrunde în albușul și gălbenușul oului. Pentru decorațiuni, ele folosesc frunze de trifoi.

Ciocnitul ouălor

Pentru creștinii ortodocși, oul simbolizează mormântul de piatră gol din care Iisus Hristos a înviat după Răstignire. Ciocnitul ouălor a devenit un mijloc universal de salut și recunoaștere între credincioși. Acest obicei prevestește viața veșnică ce îi așteaptă pe cei drepți după moarte.

Oul, din timpurile păgâne, a fost un simbol al fertilității și nemuririi în toate culturile. Potrivit cosmogoniilor păgâne, haosul primordial al lumii era într-un ou. Dar oul s-a spart în două: o jumătate a devenit cerul, cealaltă – pământul.

Iar roșul este culoarea vieții și a victoriei. Obiceiul ouălor de Paște își are originile în rândul primilor creștini din Mesopotamia, care colorau ouăle în roșu în memoria sângelui prețios al lui Hristos, scrus pe cruce pentru mântuirea tuturor.

Maria Magdalena sau Fecioara Maria ar fi inițiat obiceiul înroșirii ouălor

Biserica Creștină a adoptat oficial tradiția, considerând ouăle roșii simboluri ale Învierii. Majoritatea legendelor susțin că  Maria Magdalena este inițiatoarea acestui obicei, fiind primul martor la Învierea lui Hristos.  Ea a mers la Roma pentru a predica Evanghelia și, în fața împăratului Tiberiu, i-a oferit un ou roșu spunând: „HRISTOS A ÎNVIAT.”

Bătrânul împărat, un tiran practicant de perversiuni sexuale și un molestator de copii care trăia în palatul său somptuos din insula Capri (Suetonius – „Viețile celor 12 Cezari”) , a râs de Maria Magdalena. Tiberius i-a spus Mariei că va crede în Hristos numai dacă oul din mâna ei se va înroși. Ceea ce s-a și întâmplat, lăsându-l pe împărat cu gura cască.

Creștinii timpurii au preluat acest gest, oferindu-și ouă unii altora, iar ouăle au devenit încă din primele secole simboluri ale Învierii lui Hristos și ale renașterii spirituale.  O altă poveste spune că Fecioara Maria le-a oferit soldaților romani care îl păzeau pe Iisus un coș cu ouă pentru a-l trata mai bine.

Lacrimile ei au căzut pe ouă, iar acestea s-au înroșit. În tradiția ortodoxă greacă, ouăle se vopsesc în roșu în Joia Mare. Se spune că aceste ouă rezistă 40 de zile la temperatura camerei fără să se strice, iar dacă sunt sfințite de un preot în ziua de Paște, pot rezista și un an, fără să se altereze.

Originile păgâne ale tradițiilor de Paște: Ouăle vopsite și iepurașul

Ouăle au fost simboluri străvechi ale renașterii cu mult înainte de creștinism. Cu mult înainte ca Iepurașul de Paște să le ascundă prin grădini, ouăle simbolizau renașterea și fertilitatea în numeroase culturi antice.În Persia antică, oamenii își ofereau ouă decorate în timpul Anului Nou persan care marca echinocțiul de primăvară.

Iepurașul de Paște are origini păgâne, legate de o zeiță germană. Se pare că Iepurașul de Paște a fost inspirat după Ēostre, zeița anglo-saxonă a primăverii și fertilității. Animalul ei sacru era – ați ghicit – iepurele, cunoscut pentru entuziasmul său de a se reproduce.

În timpul Postului Mare, creștinii nu consumau ouă, așa că Paștele marca întoarcerea lor în alimentație.Ei le fierbeau și le vopseau în roșu, ca simbol viu al sângelui lui Hristos și al Învierii Sale. Unele biserici ortodoxe păstrează această tradiție și azi.

Primul „Iepuraș de Paște” era mai degrabă judecător decât distribuitor de dulciuri. În Germania secolului al XVII-lea, copiii erau învățați că „Osterhase” (iepurele de Paște) îi judeca. Cei cuminți primeau ouă colorate în cuiburi, cei obraznici… nu primeau nimic.  Moș Crăciun s-ar putea să fi împrumutat ideea împărțirii cadourilor în Ajunul Nașterii lui Hristos.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Cum să colorezi ouăle de Paște cu vopsea obținută din ingrediente NATURALE: varză roșie, turmeric, sfeclă, afine, spanac și foi de ceapă