Master Planul de Transport. România va avea în 2020 sub 1.000 de kilometri de autostrăzi, cu 1.500 de kilometri mai puțin decât a anunțat Șova

Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate miercuri de Ministerul Transporturilor.

În cadrul aceluiași document, denumit „Raport asupra definirii problemelor”, se arată că, pentru scenariul de referință 2020, rețeaua de autostrăzi va crește cu 433 kilometri față de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

România are în prezent 646 kilometri de autostradă, potrivit datelor comunicate anterior de CNADNR.
Ministrul Transporturilor, Dan Șova, a declarat săptămâna trecută că rețeaua de autostrăzi va fi extinsă la 2.440 kilometri în anul 2020, potrivit proiectelor asumate de Executiv.

„M-a anunțat astăzi ministrul Șova că, în sfârșit, Master Planul de transport, lista proiectelor considerate admise pentru Master Planul de transport – e vorba de 530 de proiecte, transport rutier, feroviar, naval, aerian și intermodal – vor fi puse în dezbatere publică și, pe baza acestora, România va transmite mai departe către Comisia Europeană proiectele concrete, după dezbatere publică și după toate procedurile”, a anunțat premierul Victor Ponta, în ședința de miercuri a Guvernului.

CONTROVERSĂ Purtătorul de cuvânt al PSD dă de pământ cu Ordonanța „Trenuleț” a lui Bolojan: „Are o componentă inacceptabilă”

21:00

Patrick André de Hillerin: Noul hit al Justiției române: Mi-e frică, mi-e frică să dorm singurică

21:00

El a arătat că, astfel, se va cunoaște exact care sunt proiectele prioritare și care vor putea fi finanțate din fonduri europene.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.

Ministerul Transporturilor a comunicat că miercuri au fost finalizate următoarele documente din Master Plan: „Identificarea problemelor din sectorul transport” (109 pagini), „Elaborarea modelul național de transport și testarea cu ajutorul acestuia a proiectelor de infrastructură pe toate modurile de transport” (249 pagini), „Ghidul Național de analiză cost-beneficiu” (119 pagini) precum și „ghidul de modelare a proiectelor” (193 pagini), alături de lista preliminară a proiectelor admise pentru testare.

Acestea vor fi supuse dezbatere până la 15 mai.
Definitivarea celui de-al doilea draft al Master Planului și propunerea pentru aprobare în Guvern are ca termen data de 30 iunie 2014.

Numărul de proiecte de infrastructură de transport care au fost analizate în această perioadă pentru a fi propuse pentru testare în Master Planul de Transport este de 530, din care 264 sunt proiecte care pot fi modelate cu ajutorul modelului național de transport.

Proiectele admise pentru testare urmează să fie împărțite în două categorii: modelabile și nemodelabile. Proiectele care au fost declarate modelabile vor fi testate ulterior după două criterii: performanța economică și analiza multicriterială.
În urma testării proiectelor cu ajutorul modelului național de transport, acestea urmează să fie declarate sustenabile sau nesustenabile. Proiectele care sunt sustenabile vor sta la baza aprobării Master-Planului General de Transport.
Dintre proiectele de infrastructură de transport, un procent de 43% îl reprezintă cele de transport rutier în timp ce 36% dintre acestea sunt propuse pentru cel feroviar.

„Suntem conștienți că de calitatea acestui document depinde aprobarea accesării de fonduri structurale în domeniul transportului, iar în acest context, prin dezbaterile publice pe care le vom organiza, dar și prin sugestiile, opiniile și propunerile formulate de toți cei interesați, pot fi aduse îmbunătățiri Master Planului General de Transport al României”, mai arată MT.

În vara anului trecut, agenția MEDIAFAX a prezentat un document în care Comisia Europeană atenționa Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent și fără priorități clare, solicitând ca documentul să fie refăcut.
Comisia semnala și lipsa unui Master Plan pe Transport, atrăgându-se atenția că Acordul nu va fi luat în discuție decât atunci când Master Planul va fi finalizat și că, în plus, există pericolul ca întregul program operațional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absența acestui plan.