Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete.
Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027
Economia va crește treptat și cu pași mici:
- PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1%
- Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8%
- Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6%
Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză:
-
Înghețarea salariilor și pensiilor.
-
Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu).
-
Inflație încă ridicată și șocuri pe energie.
-
Reducerea consumului privat și public.
-
Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate.
Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025.
Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum.
Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant.
Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern.
RECOMANDAREA AUTORULUI