Plecarea CEZ și Enel, rezultatul schimbărilor din energie și al presiunilor politice

Plecarea CEZ și exitul potențial al Enel nu are legătură însă cu România, în pofida haosului privind reglementarea din piața energiei cauzat de OUG 114/2018, ci mai degrabă cu încercările celor două grupuri energetice de a naviga pe tendințele vremurilor și prin presiunile politice ale acționarului majoritar, cel puțin în cazul CEZ.

CEZ, controlată în proporție de 70% de statul ceh, a anunțat în această vară că își scoate la vânzare activele din țara noastră și din regiune pentru a pune mai mult accent pe investițiile din Cehia, după o prezență de 14 ani în piața noastră. În consecință, în 9 septembrie, grupul ceh a demarat oficial procesul de vânzare a activelor pe care le deține în România, incluzând șapte companii românești în testarea de piață: Distribuție Energie Oltenia (una din cele opt astfel de monopoluri naturale locale), Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare (care deservește 1,4 milioane de clienți), TMK Hydroenergy Power și CEZ România. De vânzare este și parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, unde CEZ are instalată o capacitate de producție de 600 MW în cel mai mare parc eolian de uscat din Europa.

„După cum am anunțat public, CEZ are o nouă strategie, aprobată de Adunarea Acționarilor (în iunie), unde s-au definit direcțiile (de dezvoltare în viitor) pe care le va urma compania noastră: dorim să dezvoltăm rețeaua de distribuție în Republica Cehă, iar cealaltă direcție este să menținem unitățile de generare din prezent și să investim în unele noi și în eficiență energetică, în servicii de eficiență energetică peste tot la nivel internațional. Tot ce nu intră în aceste teme va fi redus, iar România și celelalte țări unde suntem prezenți, precum Turcia, Bulgaria, Polonia, fac subiectul acestei reduceri a activității, iar acestea sunt consecințele redirecționării strategiei noastre”, a precizat în toamnă Ondrej Safar, country-manager la CEZ.

EXCLUSIV Pacientă internată la spitalul de psihiatrie de la Bălăceanca, torturată de personalul medical. Un asistent a fost reținut

05:00

AFACERI Medic din Târgu Mureș, afacere de succes cu kombucha, o băutură din ceai verde fermentat. A obținut deja și o medalie internațională

00:00

În spatele noii strategii adoptată de CEZ stă decizia politică a guvernul ceh al lui Andrej Babis, fost miliardar devenit prim-ministru, care începând cu 2017 a început să pună presiuni pe conducerea CEZ pentru construcția a două reactoare nucleare.

Proiectele de investiții au un necesar de finanțare de aproximativ 13 miliarde de dolari, motiv pentru care managementul CEZ s-a opus construcției fără un mecanism de sprijin guvernamental pentru proiecte. Asta în timp ce Babis și miniștrii săi continuau să facă declarații prin care indicau că CEZ va trebui să suporte întreaga factură a investițiilor. Costurile ridicate au forțat în mai multe rânduri compania cehă să anuleze licitațiile pentru construcția de reactoare noi, ultima dată în aprilie 2014, după ce statul ceh a refuzat să ofere garanții guvernamentale.

Babis dorește însă construcția măcar a uneia din cele două unități, la centrala nucleară de la Dukovany, reactor care să fie dat în folosință în 2036. După întâlnirea comitetului de stat pentru construirea de noi resurse nucleare, din 14 noiembrie, premierul ceh declara că Cehia va selecta un contractor pentru noua unitate până la finalul anului 2022.

Potrivit presei din Cehia, Babis a spus: „Securitatea energetică este prioritatea noastră și sunt foarte mulțumit de faptul că ședința de astăzi a stabilit termene concrete pentru o unitate nucleară la Dukovany. Acestea sunt următoarele: în 2021 ar trebui să existe decizia finală, licitația ar trebui să aibă loc în 2021, un contractant ar trebui selectat până la sfârșitul anului 2022, construcția ar trebui să înceapă în 2029 și în 2036 să opereze”.

Lângă Babis la declarații ar fi fost și Daniel Benes, CEO-ul CEZ, care a spus că investiția în noua unitate variază între un cost de 6 miliarde de dolari și 6,9 miliarde de dolari.

În iulie, guvernul ceh a dat aprobarea preliminară pentru Elektrarna Dukovany II, o filială a CEZ, să construiască cel puțin o nouă unitate nucleară. Decizia a fost anunțată printr-o rezoluție guvernamentală publicată de Ministerul Industriei și Comerțului. Politica energetică a guvernului, aprobată de cabinet în iunie 2015, prevede un nou reactor la Dukovany și, eventual, alte trei la centralele Temelin și Dukovany.

Vicepremierul ceh și ministrul industriei și comerțului, Karel Havlicek, a declarat în octombrie că țara va trebui să construiască reactoarele respective dacă se dorește evitarea dependenței de importurile de energie electrică care ar fi estimate să înceapă în 2030 în lipsa unor noi investiții.

Pe acest fond, grupul CEZ a informat în 13 noiembrie că a primit declarații de interes de la peste 30 companii pentru cumpărarea activelor din România. Conform vicepreședintelui companiei, Martin Novák, potențialii cumpărători au fost invitați să depună oferte pentru activele din țara noastră în luna decembrie, dar procesul de vânzare va fi finalizat abia în prima jumătate a anului 2021. Grupul Cez a precizat, totodată, că vânzarea activelor poloneze va urma imediat după România.

La rândul său, Enel, cel mai mare grup energetic din Europa, cu 3 milioane de clienți în țara noastră, dorește vânzarea celor trei distribuții de energie electrică deținute în România precum și a capacităților de producție în regenerabile. Enel este la a doua încercare de vânzare a distribuțiilor din Muntenia, Dobrogea și Banat, după ce în 2014 a abandonat prima vânzare planificată a monopolurilor naturale cumpărate de la statul român în 2005.

În cazul italienilor, motivația pare să fie una ce ține tot de strategie, însă mai mult de strategia de business, în condițiile în care Enel își revizuiește afacerile în fiecare an, printr-un program în cadrul căruia își vinde o parte din active pentru a cumpăra altele care ar putea oferi profituri cu potențial mai mari. În ultimii ani, compania italiană a demarat investiții masive în America Latină, o piață cu un astfel de potențial mare, pe fondul unui plan strategic ce prevede randamente de două cifre pe viitor, după cum a spus CEO-ul Enel, Francesco Starace, într-un interviu pentru Bloomberg.

„În 2014-2015 am avut ochi buni pentru anticiparea dinamicii industriei. O mișcare masivă către regenerabile, care devin extrem de competitive. (…) Am luat o decizie acum ceva timp că nu vom investi în ceva ce durează mai mult de trei ani pentru a fi construit”, spune Starace, adăugând că se așteaptă ca generarea de energie electrică să fie „decarbonizată în 10-15 ani”, în acord cu planurile UE ce prevăd eliminarea cărbunelui până în 2035.

În ultimii ani, Enel a cheltuit mult în rețelele de distrubuție din țările din America Latină, unde în prezent încearcă să cumpere active de 3 miliarde de euro ale Sempra Energy din Peru și Chile, iar în ciuda faptului că afacerile românești ale Enel au înregistrat venituri de 1,3 miliarde de euro anul trecut, în creștere cu peste 20% față de anul precedent, cu vânzări de energie electrică în creștere datorită liberalizării treptate a pieței, Enel caută randamente mai mari.

Enel, o societate cu un plan de business serios pe care arată că-l respectă, a evaluat activele din țara noastră la peste 1 miliard de euro.