AI lovește și în instanțe. Judecătoare de la Tribunalul București, bănuită că a folosit inteligența artificială în motivarea unei hotărâri

Avocatul unei femei trimise în judecată într-un dosar DNA judecat în primă instanță la Tribunalul București acuză că hotărârea de condamnare pronunțată în primă instanță ar fi fost redactată de judecătoarea de caz cu ajutorul inteligenței artificiale. 

La cererea avocatului, Curtea de Apel București, unde se judecă apelul, a cerut Tribunalului București să comunice dacă în redactarea hotărârii a fost folosit un program de inteligență artificială.

Tribunalul București a condamnat funcționari publici și polițiști într-un dosar cu tranzacție de case

Un dosar în care DNA a trimis în judecată 5 persoane, inclusiv o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist, a fost finalizat în primă instanță, la Tribunalul București. Condamnările sunt cuprinse între 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și 5 ani cu executare.

LIVE 🚨 PSD intră într-o nouă realitate politică. Social-democraţii votează azi dacă îl trimit acasă pe Ilie Bolojan

15:25

JOBURI Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei, în România. Nu necesită studii superioare

15:24

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2018-2019, 3 dintre inculpați (persoane fizice) sunt acuzați că au pus bazele unui grup infracțional care identifica locuințe nerevendicate sau aflate în proprietatea Primăriei București. Folosind acte false, realizau diferite tranzacții. Schema, susțin procurorii, include și o funcționară de la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1.

După ce identifica proprietățile, arată DNA, gruparea întocmea în fals diverse acte (contracte de închiriere, contracte de vânzare-cumpărare, procese verbale de predare-primire, fișe de calcul, chitanțe, ordine de prefect și chiar titluri de proprietate).

În urma procesului, unul dintre acuzați a primit 5 ani de închisoare cu executare. Polițistul acuzat că a luat 700 de lei și mai multe bunuri a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Funcționara trimisă în judecată a fost condamnată în primă instanță la 2 ani și 8 luni cu suspendare. O altă inculpată din dosar a primit 3 ani de închisoare cu suspendare. Un acuzat a scăpat prin prescrierea faptelor.

Avocat: „În mod categoric s-a folosit un program de inteligență artificială”

Hotărârea Tribunalului București a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel București. Însă, o mare surpriză la termenul de judecată din 6 aprilie 2026. Avocatul uneia dintre inculpate, Alexandru Morărescu, acuză că în hotărârea Tribunalului București „a observat o prelucrare a declarațiilor prin program de inteligență artificială”.

„Există cuvinte care s-au regăsit în declarații, așa cum au fost administrate în faza de urmărire penală și consemnate în actul de sesizare, dar care ulterior au fost prelucrate”, afirmă Morărescu. Avocatul a dat exemplu cazul în care „în declarații se vorbește despre inculpat ca fiind o persoană manipulativă, iar în redactarea hotărârii apare o formă modificată a acestui cuvânt”.

Aceeași situație, a mai arătat avocatul în instanță, se regăsește și în privința cuvântului „stipulat” și a expresiei „Sfatul Popular”. „În mod categoric s-a folosit un program de inteligență artificială”, a concluzionat avocatul.

Explicația neconvingătoare a procurorului de ședință

În pledoaria sa, avocatul argumentează că „există programe de inteligență artificială care adaptează anumite cuvinte, astfel încât nici măcar prin citire sau cel puţin vizual să nu fim agresaţi din punct de vedere al moralei. Însă, atâta vreme cât în cuprinsul declarației și al rechizitoriului nu apare aceeași formulare, nu văd cum s-a ajuns în hotărârea de condamnare să se folosească evitarea acelor 4 litere”.

Sursă foto: Pixabay / caracter ilustrativ

În replică, procurorului de ședință argumentează că ,pot fi rezultatul unor autocorectări, similare celor existente pe telefoane”. Acesta a mai menționat că „astfel de situații pot apărea în redactarea diferitelor acte”.

Tribunalul București, somat să spună dacă a fost folosită inteligența artificială

Avocatul Morărescu a solicitat Curții de Apel București să transmită Tribunalului București o adresă prin care să ceară primei instanțe să comunice programul folosit. Însă, procurorul s-a opus cererii. A explicat că nu se impune admiterea solicitării pentru că o astfel de cerere „excede probatoriului”. În plus, „hotărârea nu se motivează cu un program de inteligenţă artificială”.

Avocatul a subliniat că problema cenzurării unor cuvinte nu este singulară. Curtea de Apel București a admis cererea sa și a dispus emiterea unei adrese către Tribunalul Bucureşti. Instanța trebuie să comunice dacă a fost utilizat un program de inteligență artificială la redactarea hotărârii judecătorești.

Folosirea AI în justiție nu ar fi o noutate, susține avocatul

Contactat de sursa citată, avocatul Alexandru Morărescu a spus că, pentru el, folosirea inteligenței artificiale în justiție nu este ceva inedit. Avocatul susține că, acum o jumătate de an, la el la birou s-a prezentat un cetățean care i-a propus spre vânzare un program cu inteligență artificială. Acesta ar avea capacitatea să analizeze până la 20.000-30.000 de înscrisuri dintr-un dosar penal.

„Eu am fost extrem de neîncrezător. Cetățeanul respectiv mi-a spus că e într-o colaborare deja de un an de zile cu CSM-ul. Că este implementat un program-pilot la nivelul Tribunalului Militar Iași, în care acest program de inteligență artificială consemnează declarațiile date de martori, de inculpați în fața instanței. Nu mai scrie grefierul ce se declară, nu mai dictează nici judecătorul. Marele avantaj ar fi că s-ar elimina chestiuni din declarații, din depoziții care n-au legătură cu cauza”, a declarat avocatul Morărescu pentru Libertatea. 

CSM, somat să dea explicații

Avocatul susține că în cazul aflat acum pe rolul Curții de Apel București, dacă ipoteza sa este confirmată, primul efect va fi nulitatea absolută a hotărârii și rejudecarea cazului.

„Este evident că și judecătorul, și grefierul doresc să folosească o unealtă care să le ușureze munca. Problema este ce fel de unealtă este și cât din munca unui judecător preia acea unealtă. Aici este problema. Ori spunem: «Da, te-a judecat un robot», ori spunem: «Știi, softul ăsta este autocorector». Nu e ok. Până la urmă acel cuvânt, manipulativă, era unul inocent. Nu exista niciun interes în modificarea acestui cuvânt decât dacă această modificare s-a făcut automat. Iar asta înseamnă că declarația a fost prelucrată”, a mai explicat avocatul Morărescu.

Publicația a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să comunice dacă există programe de inteligență artificială (chiar și sub formă de proiecte-pilot) folosite de judecători la motivarea hotărârilor. Precum și dacă există vreo decizie/recomandare a CSM referitoare la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială de către judecători.

AUTORUL RECOMANDĂ

De ce noul model de AI al Anthropic este considerat prea periculos pentru a fi lansat

Doru Bușcu: Entități din putere vor bucăți din justiție/Justiția asta strâmbă este chitită pe făcut bani