Previziunile Comisiei Europene pentru România: Creșterea economiei încetinește la 2,2%, iar deficitul bugetar crește în 2023

Cea mai recentă prognoză macroeconomică pentru România indică o diminuare a creșterii Produsului Intern Brut în acest an, comparativ cu estimările din primăvară.

Economia României este estimată să crească mai ușor decât se anticipase în prima parte a anului. Previziunile economice europene din primăvară, publicate în 15 mai, estimau o creștere a PIB în acest an de 3,2%, față de anul precedent, și de 3,5% pentru 2024.

Pe de altă parte, potrivit comunicatului Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză din 9 noiembrie, ritmului de creștere economică a României a scăzut de la 4,7% în 2022 la 2% în 2023,

Creșterea reală a PIB-ului va încetini la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile reale disponibile, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, înainte de a se accelera treptat în orizontul de prognoză, arată Comisia Europeană. Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, după care ar urma să scadă la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024, arată Comisia. În plus, datoria publică ar urma să ajungă la 50,5% din PIB în 2025, față de 47,9% în 2023 și 48,9%, în 2024.

SOCIAL Orașul din România care s-a transformat în „mica Veneție” la început de 2026

08:12

POLITICĂ Predicția lui Andrei Caramitru pentru noul an: „Khamenei, Putin și Orban vor cădea și ei”

08:09

Impactul pachetului de măsuri fiscale

În 2023, sentimentul în afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile au pierdut un avânt semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult. După o creștere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creșterea este de așteptat să scadă la 2,2% în 2023, pe măsură ce condițiile de finanțare stricte, dezinflația relativ lentă și creșterea redusă a partenerilor comerciali afectează producția. Creșterile puternice ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se așteaptă să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, estimat să se accelereze ușor.

Potrivit Comisiei, înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private. Totuși, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică finanțată oferă un stimulent puternic pentru creștere. Se estimează că formarea brută de capital fix va crește cu mai mult de 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului se va reduce în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor de schimb, este de așteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.

În plus, creșterea reală a PIB-ului este estimată să se accelereze la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere a creșterilor anterioare ale dobânzilor, precum și consumul și investițiile publice rezistente. În timp ce consumul privat este de așteptat să se accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului în orizontul de prognoză. Impulsionat de intrările financiare externe robuste și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Șomaj scăzut și creșteri mari ale salariilor

Piața muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Se estimează că rata șomajului va scădea marginal la aproximativ 5,4% în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creșterii mai reduse. Se așteaptă ca salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2023 și să continue într-un ritm alert și în 2024. Prin urmare, creșterea salariilor reale se preconizează că va fi ridicată în acest an și anul viitor.

Se estimează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 și 2025. Deficitul public general al României este prognozat să atingă 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022. Aceasta este o revizuire în creștere considerabilă în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în Prognoza de primăvară a Comisiei. Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (în special în ceea ce privește cheltuielile de personal și de bunuri și servicii) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe. Se așteaptă ca investițiile publice, ca pondere din PIB, să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Comisia apreciază că deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării pachetului de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB. Pe partea de cheltuieli, pachetul include tăieri, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanță și alocații de hrană.

În ceea ce privește veniturile, se așteaptă ca noile măsuri să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a taxării companiilor, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii selectate. Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea robustă a cheltuielilor cu personalul.

Prognoza nu include și impactul potențial pe termen scurt al reformei pensiilor, care este în curs de pregătire, arată Comisia.

În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea treptată a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și a impactului reformelor administrative pentru limitarea cheltuielilor cu personalul guvernamental.

Datoria publică generală este de așteptată să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt îndreptate spre scădere. O creștere posibilă mai scăzută a PIB-ului și presiunile în creștere asupra salariilor publice ar putea duce la deficite guvernamentale mai mari, arată Comisia.

La nivelul blocului comunitar, se estimează că activitatea economică se va redresa treptat, iar inflația va continua să scadă, în contextul unei încetiniri a economiei UE, ca urmare a costului ridicat al vieții și a creșterii ratelor dobânzilor, printre alți factori.