Un calcul simplu arată cum s-ar fi putut rezolva problema autostrăzilor din România. La Guvern, s-a creat O CONFUZIE

Dacă suma colectată este într-adevăr de 2,4 miliarde de lei, așa cum spune premierul, iar banii ar merge către infrastructură, aceștia ar ajunge la construcția de până la 407 kilometri noi de autostradă sau până la 453 de kilometri de drum național, potrivit calculelor gândul.

Costul standard al lucrărilor de construcție la autostrăzi variază în funcție de localizarea acestora. Spre exemplu, costul unitar al lucrărilor la o autostradă la șes este de 5,9 milioane de lei pe kilometru, potrivit datelor CNADNR. Astfel, cu banii de pe supra-acciza pe carburanți se pot construi 406,7 kilometri de autostradă în zonele de câmpie.

La deal, lucrările de construcție ale unei autostrăzi sunt mai scumpe și ajung la 20,9 milioane de lei pe kilometru. Astfel, cu 2,4 milioane de lei poți construi aproape 115 kilometri de autostradă. Costurile cresc și mai mult în zonele de munte, unde pentru a putea construi un kilometru de autostradă trebuie să ai un buget de circa 25,1 milioane de lei pe kilometru. Cu 2,4 miliarde de lei poți investi astfel în construcția a 95,6 kilometri de autostradă la munte.

FLASH NEWS Diana Buzoianu spune că urșii care ajung în localități trebuie împușcați: „Nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenție directă”

08:30

FLASH NEWS „Visul hollywoodian” s-a spulberat. Val de ironii la adresa lui Harry și Meghan după eșecul din SUA care i-a făcut să revină „învinși” în Marea Britanie

08:29

Lucrările de construcție la drumurile naționale sunt mai puțin costisitoare decât în cazul autostrăzilor. Un kilometru de drum costă 5,3 milioane de lei. Astfel, supra-acciza la carburant ar putea fi investită în 452,8 kilometri de drum național nou.

În plus, cu acceași bani poți construi 30 de kilometri de tuneluri, al căror cost de construcție este de doar 80.000 de lei pe metru.

Atunci când a fost întrebat însă ce s-a făcut sau ce se va face pe viitor cu banii din supra-acciză, premierul Victor Ponta nu a putut da ca exemplu decât repornirea lucrărilor la autostrada Transilvania, începute în 2014.

50 de kilometri de autostradă în 2014, aproape jumătate crăpați deja

2014 a fost unul dintre cei mai slabi din istorie atunci când vine vorba despre construcția de autostrăzi. La începutul anului, reprezentanții CNADNR promiteau „sub 100 de kilometri” de autostradă. S-au inaugurat, în cele din urmă, 50 de noi kilometri de autostradă, dintre care aproape jumătate cu doar două zile înainte de alegeri.

Este vorba despre transonul dintre localitățile Săliște (Sibiu) și Cunța (Alba). Acum asfaltul este deja crăpat. Motivul posibil, oferit de un profesor de la Facultatea de Construcții de Iași pentru Ziarul Financiar, a fost studiul de fazabilitate de slabă calitate realizat pentru această porțiune de drum.

La finalul săptămânii trecute a fost deschisă circulația și pe o porțiune de 28 de kilometri din autostrada Nădlac-Arad – 22 de kilometri ai lotului I și șase kilometri din lotul II între Pecica și Arad.

Acum, România a ajuns la 694 de kilometri de autostrăzi.

Situația infrastructurii, potrivit Master Planului General de Transport al României

Care sunt planurile pentru 2015. Autostrada lui Dragnea, prioritară

Autostrada București-Alexandria, denumită și autostrada lui Dragnea, dar și autostrada Comarnic-Brașov sunt incluse între proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor pentru 2015 și „de perspectivă” , potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2015 și proiecția acesteia pe anii 2016-2018. Despre autostrada Sibiu-Pitești nu se face nici o mențiune.

Autoritățile își propun demararea proiectului Autostrăzii de Sud, pe traseul București-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timișoara.

Costul construcției autostrăzii București-Alexandria era estimat anul trecut de Dan Șova, pe vremea când era ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național, la 400 de milioane de euro, urmând să fie finanțată în principal din fonduri europene.

 Chiar dacă apare menționată pe hârtie, autostrada Comarnic-Brașov, supranumită și „Autostrada Zăpezii”, pare îngropată. La aproape un an de la desemnarea câștigătorului licitației, contractul nu a fost semnat, iar ministrul Ioan Rus a răspuns recent extrem de laconic la întrebarea gândul despre stadiul proiectului: „Sperăm în continuare. Altă întrebare?”

Pe aceeași listă sunt incluse și finalizarea lucrărilor la autostrada Nădlac-Arad-București, continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, precum și programul de eliminare a ” punctelor negre” din trafic.

Pe de altă parte, Guvernul a stabilit 115 proiecte publice considerate prioritare, pe baza propunerilor primite de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) și ministere.  Cele mai multe proiecte au fost transmise de SGG – 73 de proiecte – și Ministerul Transporturilor  – 24 de proiecte. Între acestea se numără autostrada Orăștie-Sibiu (82 de km), autostrada Timișoara-Lugoj și varianta de ocolire a orașului  Timișoara (35 km), reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, secțiunea Sighișoara-Coșlariu, construcția variantei de ocolire a Brașovului, reabilitarea DN56 Craiova-Calafat, autostrada Sebeș-Turda (70 km).

Banii din acciză, restituiți fără verificare la transportatori

Acciza suplimentară la carburant a fost criticată puternic de către transportatori. În urma protestelor, Guvernul a hotărât ca acestora să li se returneze, pentru motorină, 4 eurocenți din acciza, totul pe baza facturii de achiziționare a carburantului. Acest sistem urma să fie întreținut timp de cinci ani de la introducerea accizei, deci până la 31 martie 2019.

În prezent, legea spune că pentru a se înscrie în Registrul vehiculelor și al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, transportatorii trebuie să dovedească faptul că nu beneficiază de alte compensații pentru activitatea de transport mărfuri și persoane. Cei de la ANAF urmau să verifice acest lucru și să informeze Autoritatea Rutieră Română, prin intermediul căreia s-ar fi restituit banii.

La cinci luni după termenul de la care transportatorii au putut depune cererii pentru a primi o banii aferenți accizei, Guvernul a ajuns însă la concluzia că celor de la ANAF le este prea greu să verifice toate acestea, potrivit Mediafax.

S-a pregătit astfel un proiect de hotărâre care stabilește că transportatorii vor da doar o declarație pe propria răspundere din care să reiasă că nu beneficiază de alte compensații pentru activitatea de transport. Verificarea declarațiilor ar urma să se facă ulterior de ANAF.