Ce presupune tranziția energetică și trei dintre argumentele care o susțin: ”E necesar să existe o strategie clară și de lungă durată”

Ce presupune tranziția energetică și trei dintre argumentele care o susțin: ”E necesar să existe o strategie clară și de lungă durată”
Ce presupune tranziția energetică și trei dintre argumentele care o susțin: ”E necesar să existe o strategie clară și de lungă durată”

De mai mulți ani, la nivelul țărilor membre UE poate fi observat un suport politic și tehnologic pentru sursele regenerabile. Integrarea energiilor regenerabile a fost și rămâne, totuși, o problemă pentru sistemele energetice naționale, pentru că presupune un management foarte sofisticat a rețelelor electrice și prognoze exacte, atât în ceea ce privește generarea, cât și consumul.

Toate acestea par eforturi costisitoare și dificile, însă tranziția spre energia regenerabilă, potrivit specialiștilor, este un demers justificat.

Ce presupune tranziția energetică?

Conform IRENA (n.red. – International Renewable Energy Agency – Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă), tranziția energetică este o cale către transformarea sectorului energetic global de la unul centrat pe combustibili fosili către unul neutru din punct de vedere climatic.

În centrul acestei abordări stă dorința și necesitatea de a reduce poluarea cu CO2 pentru a limita/diminua impactul asupra climei. Se estimează că energia regenerabilă și măsurile de eficiență energetică pot contribui cu 90% din necesarul reducerii emisiilor de carbon.

În acest sens, sistemul energetic este punctul de pornire atunci când vorbim despre reducerea consistentă a emisiilor de carbon pe termen lung.

De ce e important să investim, totuși, în tranziția energetică?

Motivul de mediu

Schimbările climatice sunt o realitate pe care o putem observa deja cu ochiul liber. Nu mai vorbim doar despre fenomene distante (precum topirea ghețarilor sau taifunurile tot mai violente), ci despre evoluțiile care ne afectează direct.

Astfel, conform Copernicus, 2020 a fost cel mai cald an de la începutul măsurătorilor pentru Europa, iar decada 2010-2020 cea mai caldă decadă la nivel global. Această încălzire globală este cauzată de efectul de seră, produs în proporție de 80% de emisiile de CO2, notează dr. Sorin Cebotari pentru InfoClima.

Dioxidul de carbon constituie circa 80% din totalul emisiilor cu efect de seră, reprezentând cea mai gravă problemă la nivel European si Global. (Sursa: Comisia Europeană)

Efectul de Seră este cauzat de unele gaze din atmosfera Pământului care se comportă ca pereții unei sere – captează și rețin căldura soarelui, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi spațiu. Multe dintre acestea sunt prezente în mod natural în atmosferă, însă activitatea umană a dus la creșterea concentrației unora dintre ele, în special a:

  • dioxidului de carbon (CO2)
  • metanului
  • protoxidului de azot
  • gazelor fluorurate.

Comisia Europeană

Având în vedere că circa 80% din totalul emisiilor cu efect de seră sunt cauzate de sectorul energetic, este necesar să existe o strategie clară și de lungă durată pentru a reduce impactul acestuia asupra mediului înconjurător.

Sectorul energetic e responsabil în proporție de 80% pentru emisiile de de gaze cu efect de seră, respectiv o acțiune pentru a reduce emisiile pentru sectorul energetic e iminentă.

România nu este o excepție când vine vorba despre aceste emisii. Datorită, în mare măsură, termocentralelor electrice pe bază de cărbune, transportului pe bază de combustibili fosili sau a eficienței energetice scăzute, România are o amprentă de carbon destul de vizibilă, având emisii totale de carbon de circa 114.000 Kilotone de CO2 (reprezentând circa 2.7% din emisiile totale de CO2 ale UE), ocupând locul 10 din cele 28 de țări membre în 2017.

Tranziția energetică poate contribui într-un mod semnificativ la reducerea emisiilor de carbon și la diminuarea impactului asupra schimbărilor climatice.

Motivul socio-economic

Energia (electrică și termică) este fundația bunăstării și dezvoltării economice a oricărei societăți. Pentru a putea asigura o dezvoltare pe termen lung avem nevoie ca sistemul nostru energetic să fie unul autonom, echitabil și sigur.

Autonomia unui sistem energetic este condiționată de accesibilitatea și sustenabilitatea materiei prime. În alte cuvinte avem resurse suficiente și pentru o perioadă foarte lungă de timp pentru a produce energia necesară consumului intern. Având în vedere că România este un importator de combustibili fosili (în special produse petroliere) iar resursele de gaze naturale și petrol sunt finite și ne-sustenabile pe termen lung, nu putem afirma că sistemul nostru energetic actual este unul autonom. Suntem expuși în acest fel volatilității pieței internaționale și chiar a unui posibil șantaj energetic din partea marilor producători cum ar fi de exemplu Rusia.

Echitabilitatea – se referă la capacitatea sistemului energetic de a asigura accesul la energie electrică și termică tuturor consumatorilor la un preț accesibil. Or nici la acest capitol nu excelăm la momentul dat. Din păcate studiile în domeniu arată că România încă se confruntă cu sărăcia energetică, astfel în 2019, în România, 13,7% dintre gospodării au avut dificultăți financiare în a-și plăti la timp facturile de utilități, proporție dublă față de media europeană (6,2%).

Siguranța ține de capacitatea unui sistem energetic de a oferi un mediu sănătos și fără riscuri majore pentru bunăstarea individuală și a mediului înconjurător. Din păcate, actualmente sistemul nostru energetic comportă o serie de riscuri latente care țin de operarea unei centrale nucleare sau a termocentralelor pe bază de cărbuni. În cazul energiei nucleare există un risc, deși destul de redus, a unor accidente cu impact major asupra sănătății publice (catastrofele de la Fukushima și Cernobâl sunt două exemple în acest sens).

Centralele pe bază de cărbuni cresc atât poluarea cu CO2 cât și poluarea cu praf și micro particule care pot crește riscul afecțiunilor pulmonare și respiratorii.

Un sistem energetic regenerabil poate reduce sau chiar elimina problemele de mai sus. Având vedere accesibilitatea resurselor regenerabile pe întreg teritoriul țării putem construi un sistem energetic care ar avea la bază materie primă regenerabilă (respectiv infinită) iar furnizarea acestei materii prime nu ar depinde de actori externi.

În același timp, dezvoltarea unui sistem energetic descentralizat ar permite comunităților și gospodăriilor să producă energia necesară pentru consum propriu, reducând în acest mod cheltuielile pentru energie și asigurându-și securitatea furnizării. Nu în ultimul rând, tehnologiile regenerabile, deși au un impact indirect asupra mediului (producția structurilor din metal sau a bateriilor poate contribui la emisiile de carbon și alți poluanți) nu sunt la fel de poluante sau riscante precum energia nucleară sau termocentralele pe cărbuni.

Motivul etic

Cea mai des utilizată definiție a dezvoltării sustenabile a fost formulată de Comisia Brundtland în 1987, conform acesteea “dezvoltarea sustenabilă este acea dezvoltare care satisface necesitățile prezente fără a compromite posibilitățile generațiilor următoare de a-și atinge/satisface propriile necesități”.

”În termeni practici aceasta presupune că noi, ca și societate trebuie să tindem spre bunăstare într-un mod ce nu alterează posibilitatea urmașilor noștri de a face același lucru. Din păcate însă, din cauza poluării excesive, defrișărilor nesustenabile, pierderii biodiversității și schimbărilor climatice, noi avem un impact negativ major asupra capacităților și resurselor accesibile generațiilor următoare. Acest fapt ar trebui să ne motiveze să implementăm și să susținem tranziția către un sistem energetic ne-poluant și non-intrusiv pentru a putea transmite generațiilor următoare intacte resursele naturale la care avem noi access acum”, consideră dr. Sorin Cebotari.

Iată doar trei dintre argumentele care susțin tranziția energetică. Este important, însă, ca fiecare dintre noi să își regăsească propriile repere și argumente pentru a înțelege și a susține o tranziție către un sistem energetic regenerabil, just și eficient.

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Femeia care apără cerul României. Interviu cu tânăra care se asigură că rachetele rușilor nu...
EXCLUSIV | Faimosul atacant al ”Generației de Aur” a fost condamnat la închisoare!
FOTO. Cea mai controversată jucătoare WTA din România face ravagii la început de vară! Imagini...
Unde au fugit azi noapte Irinel Columbeanu și Irinuca, direct de la aeroport. Avem imagini...
Un nou război catastrofal ar putea să cuprindă Orientul Mijlociu. Israelul și Libanul, în tensiune...
Veste tristă despre Florin Piersic, la scurt timp după ce fusese externat
Ce dietă ține Inna, pentru a se menține SEXY! Care sunt alimentele la care a...
Cel mai mare complex balnear din Europa, la doar 80 de km de România. Care...
Viorel a murit înainte de a-și strânge familia în brațe! Se întorsese în țară și...
Cum se simte acum Florin Piersic, la mai bine de o lună de la operație:...
Au încins atmosfera la malul mării. Canicula le-a făcut pe vedete să renunţe la haine
La câți KM schimbi uleiul la cutia automată? Cât costă și care e cel mai...
Inteligenţa Artificială utilizată de Israel în Gaza ajută la reducerea victimelor civile, sugerează un expert
Ce a găsit NASA pe exteriorul STAȚIEI SPAȚIALE INTERNAȚIONALE? Sunt VII!
NOILE REGULI s-au stabilit deja în Europa. ORDINUL trebuie să se aplice și în România
Traian Băsescu și relația cu Elena Udrea. Dezvăluiri incendiare
Ce a putut să facă un mire chiar în fața invitaților. A oprit nunta și...
Fotografia sfâșietoare de la priveghiul Ancăi Molnar. Fiul de 14 ani, îndurerat lângă sicriu
Gagea și Alexandra, din nou împreună? Cum a fost sărutul din Camera roșie: „Am avut...
Saveta Bogdan, adevărul despre cererea în căsătorie făcută de Gheorghe Turda. Care este, de fapt,...
BANCUL ZILEI. Ștrulă: - Măi Bulă, familia ta din câte persoane e compusă?
Doi pacienți cu Alzheimer au reușit să învingă boala printr-un stil de viață sănătos
×