Electromobilitatea. Din Copenhaga la Brașov și înapoi cu mașina electrică – jurnal de călătorie (Partea întâi)

Electromobilitatea. Din Copenhaga la Brașov și înapoi cu mașina electrică - jurnal de călătorie (Partea întâi)
Publicat: 23/09/2021, 11:00
Actualizat: 23/09/2021, 12:11

Acest articol este primul dintr-o serie de articole dedicate electromobilității ca și parte a tranziției energetice. Pornind de la experiența individuală (din articolul de față), următorul articol va explora implicații societale mai largi ale transportului electric cu posibile avantaje și dezavantaje.

  • Copenhaga – Brașov – Copenhaga în aproape 5000 km
  • Încărcare rapidă de 20-40 minute la intervale de 2h – 3h30 de condus pe autostradă
  • De 3 ori mai puțină energie consumată decât un vehicul similar pe combustie internă
  • Emisii cu 2-3 ori mai mici decât un vehicul echivalent pe benzină
  • Cost total pentru încărcări total de 225 €

Un sumarul călătoriei. Kilometri, energie, bani și emisii

Adunați, am făcut exact 4843 km, pentru care am avut un consum mediu de 170 Wh/km, ceea ce înseamnă că am consumat 823 kWh. Dacă am fi folosit o mașină pe combustie internă, am fi consumat echivalentul a 291 litri de benzina (considerând un consum mediu de 6L/100 km) sau 2.560 kWh (considerând ca 1 litru de benzina conține 8,8 kWh).

În alte cuvinte, am consumat de peste 3 ori mai puțină energie decât dacă am fi făcut același drum cu mașina cu motor pe combustie internă dintr-o clasă similară. Asta ca să înțelegem cât de ineficient este motorul pe combustie, unde două treimi din energie este pierdută sub forma căldurii, notează Andrei David Korberg pentru Infoclima.

Cat despre emisiile de CO2, un calcul simplu indică producerea a aproximativ 260 kg CO2 pe parcursul călătoriei (folosind media UE de 255 gCO2/kWh și incluzând pierderile de pe rețeaua electrică și de încărcare). Cu aceeași mașină pe combustie internă, emisiile de CO2 ar fost de 670 kg CO2, sau de 2,6 ori mai mari decât media mașinii electrice.

Astfel, chiar și astăzi, cu mixul energetic actual, încă bazat în parte pe combustibili fosili, reducerile de emisii de CO2 sunt net superioare pentru un transport bazat pe electricitate decât cel bazat pe combustie internă.

Nu în cele din urmă, mai este și partea economică. Când am tras linie la final, am ajuns la un cost care m-a surprins. Am cheltuit doar €225 pentru toți cei 4843 km. Ceea ce înseamnă 4,6 €cent/km. Dacă am fi plătit toate încărcările (cum am zis, am încărcat gratuit în câteva locații), costul total ar fi fost aproximativ €270 sau 5,6 €cent/km.

Dar dacă am fi făcut aceeași călătorie cu acea mașină pe combustie internă menționată mai sus, prețul benzinei ar fi fost €393 (la un cost mediu al benzinei în Europa de €1.35/L) sau 8,1 €cent/km, sau cu 50% mai mare decât ceea ce am plătit noi.

Prin urmare, la fel ca și la capitolul eficiență energetică și emisii de CO2, mașina electrică se dovedește a avea costuri de rulare mai mici decat echivalentul pe combustie internă.

Jurnalul de călătorie, etapă cu etapă

Vara aceasta am călătorit  cu mașina electrică din Copenhaga la Brașov. Am parcurs circa 5000 km de-a lungul a două săptămâni, timp în care am vizitat prieteni, familia, două orașe, Viena si Dresda, dar și frumosul sat Rimetea, în județul Alba. Mașina folosită avea capacitatea bateriei de 82 kWh, ce are o autonomie reala de 300-500 km.

Autonomia variază în funcție de regimul de condus și condițiile meteo (temperatură, precipitații sau direcția vântului).

Pregătirea de drum și identificarea stațiilor de încărcare

O călătorie lungă cu o mașină electrică începe cu puțină planificare. Poate puțin mai multă planificare decât cu o mașină pe combustie internă, pentru că trebuie identificate stațiile de încărcare preferate. Spun preferate pentru că există deja o varietate de stații rapide de încărcare de-a lungul celor mai multe autostrăzi europene, dar nu toate sunt pretabile pentru fiecare utilizator și pentru fiecare mașină.

Segmentul 1 – Copenhaga – Kassel: 750 km

Am plecat din Copenhaga într-o vineri seara și am condus aproximativ 300 km până la prima cazare, într-un mic sat lângă Lubeck. Nu am avut nevoie de încărcare pe secțiunea asta, pentru că am plecat bateria incarcata 100%, și totuși am ajuns cu 40% din baterie la destinatie.

A doua zi am plecat la ora 8 spre Kassel, pentru a vizita niște prieteni. Un drum de 450 km. Am selectat în aplicația de planificare a rutei să facem prima oprire la o stație de încărcare unde exista și un restaurant în zona. Încărcarea a durat mai puțin de 40 minute, timp îndeajuns pentru micul dejun.

Următoarea secțiune de drum a durat mai mult de 4 ore, multe pierdute prin binecunoscutele “stau”-uri germane (ambuteiaje de trafic). Așadar următoarea pauza de încărcare s-a potrivit cu ora pranzului, unde am petrecut alte aproximativ 40 minute, numai bine cât să luăm masa liniștiți.

Am plecat la ora 14:00 pentru alți 300 km spre Kassel, unde am lăsat mașina la încărcat  la un incarcator public în timp ce noi ne-am văzut de ale noastre.

Segmentul 2: Kassel – Viena – 800 km

Următoarea secțiune de drum a fost mai lungă, urmând să ajungem în Viena, un traseu de 800 km ce a durat cam 10-11 ore sa îl parcurgem, fiind limitați de controalele de la granița Austro-Germană, ambuteiajele de trafic și o furtună violentă.

Din cele 10-11 ore pe drum, am dedicat un total de 1h15m pentru 3 încărcări, care au fost practic și pauzele noastre, restul timpului fiind petrecut în spatele volanului. Am ajuns în final la Viena, ne-am cazat și apoi am lăsat mașina la încărcat în parcarea hotelului. Avantajul pentru noi a fost și faptul că acest hotel oferea parcare gratuită și incarcare gratuită pentru clienți.

Segment 3 – Viena – Rimetea – 800 km.

După cateva zile petrecute în Viena am plecat spre Rimetea, în județul Alba, un traseu de încă  800 km. Am plecat cu bateria la 80%, ceea ce ne-a dat posibilitatea sa conducem până la Budapesta fără oprire.

Încărcarea de la Budapesta (de 30-40 minute) a fost și ultima la stațiile de încărcare rapidă, urmând ca următoarea stație de încărcare sa fie în Arad. Aici, ca și peste tot în țară, încarcatoarele au o putere maximă de 50 kW (comparativ cu 350 kW la stațiile de încărcare rapidă din Germania sau Austria), care practic se reflectă în timp de incarcare mai lung.

Pentru noi a însemnat o ora de încărcare, dar nu și un timp pierdut, fiind oricum nevoiți sa petrecem ceva timp la cumpărături.

Înainte de a ajunge la Rimetea, am mai făcut o oprire la Sebeș, pentru o ultima încercare de jumătate de ora (perfect pentru o cafea și o mică plimbare) înainte de destinația finală.

Am ales să facem aceasta încarcare în Sebeș nu pentru nu am fi avut destulă autonomie, ci pentru că nu existau posibilități de încărcare în sat, unde am dorit sa ajungem cu destulă baterie ca să putem folosi mașina și pe parcursul șederii la pensiune.

Segmentul 4 – Rimetea – Brașov – am ajuns la destinația finală

Drumul din Sebeș spre Brașov a fost din nou fără probleme, (între timp reușind sa încarc bateria în timpul unei vizite la Kaufland și la un restaurant în Turda) nefiind nevoie de nici o încărcare, desi nu am plecat cu bateria plină.

Așadar, am reușit sa ajungem la destinatie fara nici un fel de problemă de încărcare sau autonomie. Ceea ce a fost mai problematic a fost încărcarea în Brașov, unde nu am reușit să încarc bateria la casa părinților, fiind nevoit să parchez mașina la un supermarket pentru încărcare câteva ore.

Există puține încărcătoare publice în Brașov, și neavand posibilitatea sa incarc peste noapte acasă, poate fi considerat ca un mic inconvenient.

Cale-ntoarsă

Ziua 1 – Brașov – Győr

A venit și timpul călătoriei de întoarcere. Am plecat în jur de ora 7 dimineața din Brașov, cu o baterie încarcată la 80%, avand ca destinație Győr, în Ungaria, o calatorie de 800km. Prima oprire de încărcare a fost în Sebeș. Aici am petrecut 40 minute, timp în care am mâncat, ca apoi sa ne continuăm drumul spre Arad, la următorul punct de încărcare, la același supermarket ca la sosire în țara.

Încărcarea a durat o oră întreagă aici, fiind limitată de puterea modestă a incarcatoarelor din România, timp în care am făcut o mică plimbare prin oraș.

Cu încărcarea din Arad am reușit sa ajungem în Budapesta, punct din care aveam access din nou la rețeaua de încărcare rapidă. După doar 20 minute petrecute la stația din Budapesta, am plecat spre hotelul din Győr, unde am ajuns în jur de ora 19:00. Am rezervat un hotel care oferă incarcare pt mașini electrice, si la fel ca in Viena, încărcarea a fost gratuită, fiind nevoiți sa plătim doar pentru parcare (de altfel, ca și toți clienții hotelului).

Ziua 2 – Győr – Dresda

Din Győr am pornit spre Dresda, un drum de aproape 550 km. Am mai făcut 2 opriri scurte de încărcare, langa Brno si Praga, ce nu au durat mai mult de 30 min in total.

In Dresda, ca și în restul călătoriei, am rezervat un hotel ce oferă și încărcare pentru mașini electrice, aceasta fiind din nou gratuită, plătind doar pentru parcare. Plecați din Dresda, destinația zilei următoare a fost Copenhaga.

Ziua 3 – Dresda – Copenhaga

Din Dresda am condus fără oprire aproape 4 ore și peste 300 km până aproape de Rostock. Incarcarea din Wittstock a durat 20 minute, ca apoi sa ajungem lin Rostock, la feribotul spre Danemarca.

Ajunsi in Danemarca, am făcut o singura oprire de 10 minute în drum spre Copenhaga, îndeajuns cât să ajungem acasă.

Închei acest prim articol prin a spune ca experiența cu masina electrica prin Europa nu a fost tocmai o aventură, cum ar putea crede unii, ci mai degrabă doar o călătorie ce a părut normală. Deși unii prieteni mi-au spus ca am avut curaj sa fac un asemenea drum, eu aș spune ca am avut nevoie doar de puțină planificare și voință.

A fost o călătorie confortabilă și, per total, probabil la fel de rapidă ca în cazul unei mașini pe combustie internă. În niciun moment nu am fost îngrijorați de autonomia mașinii, de găsirea sau folosirea încarcatoarelor rapide.

Cu puținele excepții din România, din cauza încarcatoarelor modeste, nu pot spune ca am așteptat să se încarce mașina, mai degrabă mașina ne-a așteptat pe noi, ea încarcându-se mai repede decât am putut face noi pauză. Din contră, soția mea s-a plâns ca pauzele au fost prea scurte.

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult
Scene interzise cardiacilor. Mai multe vedete, orgie greu de imaginat. Cum au fost surprinse
Suma pare ireală! Câți lei primește salariu lunar o casieriță în Mega Image
FOTO. Dana Săvuică, imagini interzise cardiacilor, la 51 de ani! Cum arată în costum de...
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
La ce bancă își ține banii Gigi Becali! Cum a fost surprins milionarul alături de...
Iohannis a făcut ANUNŢUL! Vor fi noi RESTRICŢII pentru români. 'Trebuie luate măsuri acum'
VIDEO Trucuri pentru a avea mai multe locuri în avion
Premieră în modul de contestare a amenzilor de circulație. Se schimbă tot ce știai!
BANCUL ZILEI – Fetele de măritat și detaliile picante din dormitor
Previziuni sumbre ale unui epidemiolog: „Un milion de români se vor îmbolnăvi și 10.000 vor...
Am aflat câte clase are Cătălin Botezatu, de fapt. Îți vei schimba părerea despre el
O scrisoare de AMOR a excentricei regine Maria Antoaneta a DEZĂLUIT ceva INCREDIBIL după aproape...
Dan Negru, în pericol după scandalul cu Biserica. L-au ameninţat cu moartea
Bill Gates face o nouă previziune sumbră. Criza uriașă care va afecta întreaga omenire
IOHANNIS anunță că se vor lua MĂSURI DRASTICE: Suntem în al 12-lea CEAS!
Pompieri, chemați să salveze o femeie care atârna de o stâncă. Au rămas perplecși la...
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Maria Ghiorghiu a făcut tristul anunț
TOȚI OAMENII vor fi vaccinați până la urmă! Anunț de ultimă oră pentru toată România
Florin Călinescu a rupt tăcerea, în sfârșit! „Cel mai nasol în viață este...”
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021