Schimbările climatice nu discriminează. Totuși, nu toți suntem la fel de vulnerabili

Schimbările climatice nu discriminează. Totuși, nu toți suntem la fel de vulnerabili
Schimbările climatice nu discriminează
Publicat: 19/08/2021, 11:30

Studiul realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai arată că – deși schimbările climatice au un impact global – vulnerabilitatea comunităților noastre la aceste schimbări diferă. Zonele urbane și ariile metropolitane sunt mai reziliente și au un risc mai mic de a fi afectate, grav, de dinamica schimbărilor climatice.

Totuși, cu cât ne îndepărtăm de centrele urbane – și analizăm comunitățile rurale din zone mai izolate -, observăm o vulnerabilitate mare la schimbările climatice. Structura demografică și economică a acestor comunități fac ca persoanele din aceste zone să fie expuse direct efectelor schimbărilor climatice.

Printre cele mai vizibile probleme cauzate de schimbările climatice pentru județul Cluj, în special, sunt cele legate de agricultură, calitatea și accesul la apă potabilă, impactul asupra potențialului turistic și reziliența socio-economică față de evenimentele extreme (valuri de căldură, furtuni, viituri, etc.).

În dependență de structura socio-economică a localităților, putem avea de-a face cu unul sau multipli factori de risc. Acești factori de risc cresc vulnerabilitatea comunităților la schimbările climatice. De exemplu, comunitățile din zonele de munte din partea de sud și sud-vest a județului sunt direct afectate de scăderea numărului de zile cu zăpadă (și a grosimii stratului de zăpadă, practic), deoarece aici sunt amplasate o serie de stațiuni turistice dedicate sporturilor de iarnă, notează dr. Ibolya Torok pentru Infoclima.

Schimbările prognozate în numărul anual de zile înzăpezite (cel puțin 30 cm de zăpadă) la altitudini mai mari de 800 m către finalul secolului 21 în conformitate cu scenariul pesimist (RCP8.5) și scenariul moderat (RCP4.5) în baza datelor oferite de Copernicus pentru România.

Comunitățile au un grad diferit de vulnerabilitate la schimbările climatice

Comunitățile din partea estică a județului, fiind angrenate preponderent în activități agricole, sunt expuse riscurilor asociate cu diminuarea productivității agricole a culturilor actuale. În cazul zonelor urbane și periurbane vorbim despre Insule de Căldură Urbană și impactul acestora asupra productivității economice, sănătății publice și a consumului de resurse.

Totuși, nu putem vorbi despre o distribuție egală a riscurilor, respectiv comunitățile pot avea un grad diferit de vulnerabilitate la schimbările climatice în dependență de caracteristicile specifice și contextului socio-economic.

Vulnerabilitatea la schimbările climatice e definită de IPCC ca fiind măsura în care sistemele geofizice, biologice și socio-economice sunt expuse și incapabile să se adapteze schimbărilor climatice.

Colectând date pentru 12 indicatori diferiți la nivelul județului Cluj, studiul a identificat 3 tipuri de comunități în dependență de nivelul de vulnerabilitate a acestora în fața schimbărilor climatice.

  • Localități cu risc mic/redus – acestea se aflată în apropierea centrelor urbane precum Cluj-Napoca și au cel mai mic risc de vulnerabilitatea climatica. În mare măsură acest risc redus este dat de structura socio-economică a acestor comunități. Având o populație relativ tânără, cu activități economice diverse, acces la infrastructură modernă, acest comunități pot face față mai ușor schimbărilor cauzate de creșterea temperaturilor sau reducerii precipitațiilor.
  • Localitățile cu risc mediu – acestea se află în apropierea celor centrale (orașe și zone urbane) sau sunt amplasate de-a lungul arterelor de transport (drumuri naționale). Deși activitățile economice locale sunt mai puțin diversificate, totuși aceste localități sunt mai bine încadrate în circuitul economic local ceea ce le oferă un anumit grad de reziliență
  • Localitățile cu risc mare – acestea sunt localitățile rurale din zone mai izolate (fie zone de munte sau zone greu accesibile). În cazul acestor localități vorbim despre o vulnerabilitate crescută. Aceasta este dată în primul rând de structura demografică și socio-economică a acestor comunități. Fiind comunități cu o populație preponderent bătrână, acestea sunt expuse nu doar riscurilor de sănătate (oamenii bătrâni fiind o categorie de risc atunci când vine vorba de valuri de căldură) dar și lipsei unui potențial ajutor/sprijin la nivelul comunității în fața unor evenimente extreme.

Resurse  vulnerabile la schimbările climatice

Preponderent, aceste comunități au o structură economică bazată pe activități agricole și de prelucrare a resurselor naturale. Aceste resurse la rândul lor sunt extrem de vulnerabile la schimbările climatice.

Astfel, în cazul unor evenimente extreme sau a schimbării temperaturilor, bunăstarea socio-economică a acestor comunități este direct afectată.

Deși studiul analizează în detaliu situația în județul Cluj, ne putem aștepta la dinamici similare în toate celelalte județe, schimbările demografice și socio-economice de la nivelul județului Cluj fiind similare cu cele la nivel național.

Localitatea noastră e vulnerabilă la schimbările climatice?

Analizând mai mult de 35 de variabile, am observat că avem 4 categorii de factori care determină vulnerabilitatea comunităților în fața schimbărilor climatice.

Construcțiile si infrastructura

Lipsa accesului la rețea de apa curentă și canalizare, precum și calitatea rea a construcțiilor (o eficiență energetică scăzută) pot crește vulnerabilitatea in fata schimbărilor climatice. De cele mai multe ori acest lucru se întâmpla in comunitățile izolate, în zonele rurale sau comunitățile montane.

Accesul la apa curentă este extrem de important în special în zonele rurale, acolo unde fântânile reprezintă sursa principală de apă potabilă și menajeră. Secetele și poluarea apelor afectează astfel în mod direct siguranța și accesul la apă potabilă, respectiv sănătatea publică și bunăstarea populației locale.

Totuși, vulnerabilitatea față de schimbările climatice poate crește și în zonele urbane acolo unde densitatea construcțiilor din piatra și lipsa spațiilor verzi duce la acumulare de căldură antropogenă excesivă și contribuie în acest fel la creșterea vulnerabilității.

Componența demografică

Este un alt indicator care are un impact clar asupra vulnerabilității unei comunități. Astfel localitățile cu o populație bătrână sunt cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Aceste comunități sunt expuse nu doar din motiv de sănătate (oamenii bătrâni fiind o categorie de risc atunci când vine vorba de valurile de căldură sau schimbul brusc de temperatură) dar și având în vedere lipsa unui potențial ajutor/sprijin la nivelul comunității în fața unor evenimente extreme.

Astfel comunitățile rurale în care are loc un exod al populației tinere au de suferit nu doar din punct de vedere socio-economic, acestea devin vulnerabile și în fața proceselor de schimbări climatice.

Vulnerabilitatea socio-economică

Factori precum educația, activitatea economică, sănătatea, accesibilitatea și bunăstarea generală pot crește sau scădea vulnerabilitatea în fața schimbărilor climatice.

Datele arată că persoanele cu un nivel scăzut de educație au mai multe dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, respectiv au un nivel de trai mai scăzut. Tot nivelul scăzut de educație poate duce la o informare precară și incompletă în legătură cu calamitățile naturale și cum ar putea să se protejeze de acestea.

Domeniu de activitate este un alt aspect extrem de relevant. Astfel oamenii care lucrează în agricultură sau practică o altă muncă necalificată legată de domeniu primar sunt vulnerabili deoarece activitatea lor este dependentă de resursele naturale locale. Dacă resursele naturale sunt afectate de un eveniment extrem (furtună, viitură, secetă, etc.) atunci aceste persoane riscă să-și piardă locul de muncă și sursa de venitul.

Venitul redus la rândul său nu permite acumularea de economii, respectiv persoanele date vor avea avea dificultăți și în procesul de recuperare de pe urma unor calamități naturale.

În cazul județului Cluj, cu excepția zonei centrale, dominate de economia orașului Cluj-Napoca, toate celelalte localități sunt caracterizate de dinamici de periferalizare, exod a populației tinere, nivel de educație și venit redus. Toate aceste caracteristici fac comunitățile din zonele rurale și din zonele montane a județului Cluj extrem de vulnerabile la schimbările climatice.

Vulnerabilitatea la impactul de climă

Este un factor extrem de relevant în cazul județului Cluj pentru zonele de munte, unde intensitatea valurilor frig în perioada rece a anului, cuplată cu accesibilitatea redusă și eficiența energetică redusă a construcțiilor produc un adevărat risc climatic pentru populația locală.

Ce e de făcut?

Unul din domeniile cele mai afectate de schimbările climatice este agricultura. Deși acest domeniu pare să fie o vulnerabilitate la moment, putem să îl transformăm într-un mecanism de reziliență.

Astfel pentru județul Cluj (în special pentru partea estică a acestuia unde activitatea agricolă este una din sursele principale de venit) schimbările agro-climatice pot reprezenta o oportunitatea pentru creșterea mai eficientă a anumitor culturi agricole.

În acest sens, populația din aceste zone ar trebui informată în legătură cu culturile agricole dezvoltate pentru a fi cultivate în noile condiții climatice. Astfel, o politică publică proactivă ar putea susține tranziția către un agroecosistem diversificat, evitând dependența de monoculturi și riscul asociat cu expunerea acestora la schimbările climatice.

Educația este un alt aspect important în care ar trebui să investim. Aceasta e printre cele mai importante și cu impact de lungă durată măsuri pentru a crește reziliența. Aici putem vorbi atât despre educația formală pentru a crește conștientizarea riscurilor și dezvoltarea capacităților de adaptare la evenimente extreme cât și despre campanii de educație informală pentru populația bătrână pentru monitorizarea sănătății mai ales având in vedere că ei sunt cei mai expuși la evenimente externe precum valurile de căldură.

În acest context, European Green Deal poate fi un instrument eficient pentru a dezvolta politici eficiente atât la nivel național cât și local. Gândit ca un ghid pentru creșterea rezilienței față de schimbările climatice, European Green Deal prezintă o serie de direcții și acțiuni prin care putem transforma problemele asociate schimbărilor climatice în oportunități.

Aplicat la cazul județului Cluj aceasta ar putea să însemne diversificarea culturilor agricole și introducerea culturilor rezistente la noile realități climatice. Pentru zonele dependente de turismul montan de iarnă ar trebui dezvoltată și o strategie de dezvoltare a turismului montan de vară (piste de bicicletă, drumeții, plimbări cu barca, etc.).

Esențial în acest context este să înțelegem vulnerabilitățile comunității noastre și să acționăm punctual și adaptat la contextul actual.

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult
Scene interzise cardiacilor. Mai multe vedete, orgie greu de imaginat. Cum au fost surprinse
Suma pare ireală! Câți lei primește salariu lunar o casieriță în Mega Image
FOTO. Dana Săvuică, imagini interzise cardiacilor, la 51 de ani! Cum arată în costum de...
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
La ce bancă își ține banii Gigi Becali! Cum a fost surprins milionarul alături de...
Iohannis a făcut ANUNŢUL! Vor fi noi RESTRICŢII pentru români. 'Trebuie luate măsuri acum'
VIDEO Trucuri pentru a avea mai multe locuri în avion
Premieră în modul de contestare a amenzilor de circulație. Se schimbă tot ce știai!
BANCUL ZILEI – Fetele de măritat și detaliile picante din dormitor
Previziuni sumbre ale unui epidemiolog: „Un milion de români se vor îmbolnăvi și 10.000 vor...
Am aflat câte clase are Cătălin Botezatu, de fapt. Îți vei schimba părerea despre el
O scrisoare de AMOR a excentricei regine Maria Antoaneta a DEZĂLUIT ceva INCREDIBIL după aproape...
Dan Negru, în pericol după scandalul cu Biserica. L-au ameninţat cu moartea
Fiul Ancăi Parghel, mărturisiri sfâşietoare la 13 ani de la moartea mamei sale: “Îmi dă...
IOHANNIS anunță că se vor lua MĂSURI DRASTICE: Suntem în al 12-lea CEAS!
Pompieri, chemați să salveze o femeie care atârna de o stâncă. Au rămas perplecși la...
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Maria Ghiorghiu a făcut tristul anunț
TOȚI OAMENII vor fi vaccinați până la urmă! Anunț de ultimă oră pentru toată România
Florin Călinescu a rupt tăcerea, în sfârșit! „Cel mai nasol în viață este...”
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021