Valurile de căldură – cum facem față acestui risc major?

Valurile de căldură - cum facem față acestui risc major?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 22/06/2022, 11:16

Observăm în ultimele zile tot mai multe reportaje care indică temperaturi extrem de mari în diferite regiuni din Europa și asociate cu acestea, o serie de fenomene meteo extreme. Cu toate că par să ne ia prin surprindere, aceste valuri de căldură fac parte din scenariul climatic subliniat de raportul IPCC din iarnă. Acestea fac parte din “noua” realitate climatică pentru care ar trebui să căutăm soluții eficiente pentru a reduce riscurile economice și sociale.

Pe 27 februarie 2022 a fost finalizată cea de a doua parte a raportului IPCC privind schimbările climatice. Această parte prezintă impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor, biodiversități și bunăstării umane la scară globală și regională. În raport sunt analizate de asemenea vulnerabilitatea, capacitatea și limita adaptării societății și ecosistemelor la schimbările climatice.

Temperaturile extreme și valurile de căldură, secetele prelungite și inundațiile severe observate în prezent depășesc deja limita de toleranță pentru anumite specii de plante și animale. Pentru a reduce impactul acestor fenomene extreme și astfel pentru a reduce pierderile de vieți omenești, de biodiversitate și infrastructură este nevoie de măsuri accelerate de adaptare la schimbările climatice și de o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Raportul IPCC arată că există un progres în ceea ce privește adaptarea dar că există în continuare în anumite regiuni diferențe între măsurile implementate până acum și cele care sunt necesare. În continuare articolul detaliază impactul și măsurile de adaptare pentru unul dintre cele mai severe fenomene și anume valurile de căldură (așa cum din cea de-a doua parte a raportului IPCC – Climate Change 2022: Impacts, Adaptation and Vulnerability).

Impactul valurilor de căldură

Studiile climatologie și cele de atribuire (attribution studies) au arătat că schimbările climatice au dus la creșterea frecvenței de apariție și a intensității valurilor de căldură. Aceste schimbări în caracteristicile valurilor de căldură au deja un efect asupra populației din Europa. În general când este analizat impactul valurilor de valurile de căldură este analizată mortalitatea asociată acestui fenomen. De exemplu, se estimează că valul de căldură din vara anului 2010 care afectat partea de est a Europei și regiuni extinse din Rusia adus la decesul a 55,000 persoane. Valul de căldură din 2019 din nordul, centrul și vestul Europei a avut de asemenea un impact semnificativ asupra populației (i.e., mai mult de 800 de decese în Franța).

Într-un studiu publicat în 2021 se estimează  că 37% din decese cauzate de valurile de căldură la nivel global pot fi atribuite schimbărilor climatice. Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători (printre care și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca) și se bazează pe date colectate din 732 de orașe din 43 de țări în perioada 1991–2018. Au fost analizate schimbările în mortalitate într-un scenariu în care creșterea temperaturii s-a datorat variabilității naturale și într-un scenariu în care au fost incluse și efectele antropice.

Pentru România au fost analizate date privind mortalitate pentru orașele București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Timișoara. A fost considerată perioada 1994-2016 în particular lunile Mai-August. Rezultatele au arată că 25.2% din decese cauzate de căldură pot fi atribuite schimbărilor climatice antropice (ceea ce a dus la creșterea mortalității). Numărul mediu anual de decese cauzate de căldură ca urmare a schimbărilor climatice antropice a fost de 103 în București, 9 în Brașov, 12 în Cluj-Napoca, 12 în Constanța, 9 în Craiova, 10 în Galați, 10 în Iași, și 18 în Timișoara.

Sinteza schimbărilor regionale observate în cazul evenimentelor cu temperaturi extreme (inclusiv valuri de căldură). Schimbările au fost analizate pentru fiecare regiune (reprezentată printr-un hexagon) din 1950 până în prezent. Pe regiunile colorate în roșu a fost observată o creștere, pentru cele colorate în gri nu au fost informații suficiente pentru a extrage o concluzie, iar regiunile hașurate sunt cele pentru care nu există un consens în ceea ce privește tipul schimbării. Punctele din interiorul fiecărui hexagon reprezintă nivelul de încredere privind contribuția antropică la schimbările observate. Figură adaptată după Figura SMP.3

Persoanele vârstnice, copii, femeile gravide și persoanele izolate social sau cele care lucrează în aer liber sunt cele mai expuse și vulnerabile la riscurile asociate valurilor de căldură. Studiile au arătat că persoanele care suferă de boli cronice cum ar bolile cardiovasculare, cele de rinichi, diabetul și bolile respiratorii sunt de asemenea afectate de valurile căldură.

Având în vedere că populația Europei îmbătrânește în ritm accelerat aceasta înseamnă și o creștere a numărului de persoane care au un risc ridicat de mortalitate la valurile de căldură.  Se estimează (un grad ridicat de încredere) că pentru o creștere 1.5°C temperaturii medii globale vor fi de aproximativ 30,000 decese anual cauzate de temperaturile extreme (în prezent sunt aproximativ 2,750 decese pe an) într-un scenariu în care nu sunt incluse măsuri de adaptare. Numărul deceselor se poate ridica la 90,000 de pentru o creștere cu 3°C a temperaturii medii globale.

Zonele urbane, în care trăiesc aproximativ 74% dintre europeni, contribuie la intensificarea efectelor valurilor de căldură asupra sănătății prin crearea de microclimate datorită clădirilor, prin insula urbană de căldură și prin poluarea aerului. Dacă creșterea temperaturii medii globale ar fi limitată la 1.5°C se estimează (un grad ridicat de încredere) că numărul deceselor premature asociate valurilor de căldură ar fi cu 15–22% mai puține decât în cazul unei creșteri cu 2°C a temperaturii medii globale.  Însă odată cu odată cu intensificarea valurilor de căldură și odată cu creșterea frecvenței de apariție a acestora studiile indică și o creștere a toleranței populației la temperaturi ridicate în cea mai mare parte a Europei.

Proiecțiile privind mortalitatea asociată valurilor de căldură din Europa au arătat că atunci când este considerată și aclimatizarea mortalitatea rămâne constantă sau să crească relativ puțin în condițiile în care temperatura medie globală crește. Există incertitudini mari însă legate de adaptare populației la temperaturile extreme aflate în afara limitelor climatologie.

Adaptarea la valurile de căldură

O serie de măsuri de adaptare la valurile de căldură au fost implementate pentru a reduce impactul acestui fenomen sever. Conform IPCC până în 2050, aproximativ jumătate din populația Europei va fi expusă unui stres termic ridicat și foarte ridicat în timpul verii. Regiunile care vor cele mai afectate vor fi în special cele din sudul Europei și apoi cele din partea de est, central și de vest. Valurile de căldură și stresul termic vor afecta în special orașele mari.

Măsurile de adaptare la valurile de căldură din viitor sunt însă limitate. Să presupunem un scenariu în care temperatura medie globală va crește cu 3°C. În acest caz raportul IPCC menționează că va exista un risc substanțial pentru oameni (dar și pentru productivitate care) nu va putea fi evita. De asemenea există regiuni din Europa în care valurile de căldură au fost observate în trecut foarte rar sau chiar deloc, de exemplu regiuni din partea de nord a Europei. Pentru aceste regiuni gradul de conștientizare a publicului în ceea ce privește de valurile de căldura și impactul acestora a crescut odată cu capacitate instrucțională de răspuns.

Ce măsuri pot fi luate concret pentru a ne pregăti pentru valurile de căldură din viitor?

Să pornim de la măsurile care sunt deja implementate și în continuă dezvoltare. La nivel național și regional baza o constituie informările și avertizările meteorologice privind valurile de căldură. Știm suficient de multe despre acest tip de fenomen sever pentru putea a produce informări/avertizări foarte precise. Aceste informări/avertizări sunt de obicei însoțite de măsurile pe care populație trebuie să le adopte în cazul unui val de căldură. La acestea se adaugă campanie prin care se urmărește creșterea gradului de conștientizare a publicului privind riscurile asociate valurilor de căldură. Conform IPCC aceste măsuri implementate au dus la o scădere în Europa a numărului deceselor produse de valurile de căldură.

Apoi sunt măsurile mai greu de implementat deoarece necesită, de exemplul, reproiectarea orașelor. De exemplu, parcurile și lacurile (green-blue spaces) contribuie la reducerea temperaturii medii din orașe și în același timp contribuie la îmbunătățirea calității aerului și la crea de spații de agrement. De asemenea, acoperișurile verzi și fațadele verzi ale clădirilor contribuie la ventilația natural și la reducerea insulei urbane de căldură. Aceste măsuri pot implementate pe termen lung însă este nevoie și de măsuri ce trebuie luate în timpul unui val de căldură. Guvernele și organizațiile neguvernamentale joacă aici un rol esențial după cum indică raportul IPCC informând populația despre cum să se pregătească si ce trebuie să facă pentru a reduce impact valurilor de căldură asupra sănătății.