GÂNDUL LIVE. Lipsa apei calde continuă să afecteze Capitala. Ce soluții găsesc bucureștenii și ce spun autoritățile. EXCLUSIV | VIDEO

Locuitorii din București continuă să se confrunte cu lipsa apei calde, iar situația este cu atât mai dificilă cu cât temperaturile au început să scadă, iar nevoia de a avea acces la acest serviciu este în creștere.

Jurnaliștii GÂNDUL LIVE au discutat cu mai mulți bucureșteni, dar și cu specialiști în domeniu, pentru a vedea care sunt efectele lipsei apei calde în unele zone din București și care sunt eventualele soluții.

Ciprian, un locuitor al Sectorului 5 din București spune că situația este aceeași în fiecare an.

„Deci uite… uite, e rece, rece! Dar și cum ai putea… uite, acum o simt călduță, dar dacă pun mâna aici e rece. Și e tot timpul pe maxim și la maxim, în mod normal, într-o țară civilizată ar trebui să fie la maxim să nu poți să stai în apă. Cam în fiecare an mai ales pe perioadă de toamnă, căldura ori vine, ori nu vine. Apa ba vine, ba nu vine și tot așa, adică la noi e «la ghici». Am pățit acum cred că o săptămână sau două, mama stă tot în București și are centrală… m-am dus la ea, m-am spălat și culmea, seara când am ajuns acasă apa caldă venise. Noi mai sunăm, întrebăm ce se întâmplă, ni se spune că e o problemă, că nu au ce să facă și ăsta e răspunsul: avem o problemă, dar se remediază. Când? Doamne ajută!”, spune Ciprian.

ACTUALITATE Călin Georgescu s-a rugat în deschidere la biserica în care Kira Hagi şi Thomas Ferfelis s-au cununat

00:24

ACTUALITATE Una dintre cele mai sigure țări în care poți pleca singur în vacanță. Are peisaje de basm și te poți plimba liber

23:14

Situația se repetă și în Sectorul 1 din București. Mirela, o locuitoare a acestui sector, spune că lipsa apei calde este extrem de neplăcută, mai ales în cazul persoanelor în vârstă sau cu probleme de sănătate.

„Pune mâna să vezi. Uite, vine caldă. Călâie, da, dar e călâie totuși. E călâie, nu mai e rece, dar uite că nu-mi vine fierbinte, vezi, deci chiar nu-mi vine fierbinte. Tot călâie este de atâta timp și mai ales că nu poți să spui că nu e folosită, că toată lumea folosește. Hai că la baie nu se folosește tot timpul la cadă. Pe mine hai, că bucătaria ca bucătăria, dar mie îmi place să fac baie în cadă, nu duș și dacă nu e fiebinte, asta este. Oale. Noroc că mai am oale d-astea mai mari de vreo cinci litri și le folosesc pe alea. Este foarte greu, mai ales dacă ești și în vârstă și ești bolnăvior. Eu de exemplu am artrită și nu pot să spăl cu apă rece, dacă nu am apă caldă am dureri de mâini”, spune ea.

Problemele sunt aceleași an de an

Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari (FAPR), spune că situația este mai rea de la an la an pentru că infrastructura se degradează.

„Din păcate asta e situația care se întâmplă în fiecare an din ce în ce mai rău, pentru că totul se degradeză pe an ce trece și efectele degradării sunt lipsa serviciului de bază de apă caldă și caldură. Totul este la momentul de față la mâna norocului, dacă azi ai avut noroc, să fii fericit că ai avut apă caldă, că mâine nu se știe dacă ai același noroc ca ieri. Fiecare va aplica ce îl taie capul ca să se încălzească, nu o va lua pe calea legală, pentru că pe calea legală nu se va mai putea”, avertizează Opaina.

La rândul său, Eugen Berceanu, administrator de blocuri, confirmă și el problemele.

„Și anul trecut și acum doi ani în perioada de trecerea de la vara la iarnă erau același probleme… era apă caldă, nu era caldură, era caldură, nu era apă caldă. Problemele sunt mari la Compania Municipală Termoenergetica pentru că rețeaua este veche de 60-70 de ani”, spune acesta.

Cum explică Termoenergetica situația?

Reprezentanții Companiei Municipale Termoenergetica recunosc problemele și spun și ei că infrastructura este deficitară.

Alexandru Burghiu, directorul general al Termoenergetica, a explicat pentru GÂNDUL LIVE că principala problemă este faptul că unele CET-uri nu mai funcționează, iar numărul locuințelor racordate la sistemul centralizat de încălzire a crescut în ultimii ani.

„Trebuie să înțelegem numărul de locuințe noi. Alimentăm 550.000 de apartamente, dacă am câteva puncte termice care nu funcționează, asta înseamnă zeci de blocuri și asta este o problemă foarte mare, dar sistemul are 1.027 de puncte termice intinse pe toată raza Municipiului București. Sistemul a fost proiectat așa cum vedeți, cu opt CET-uri, din păcate mai există doar șase. Pe partea dreaptă a Bucureștiului au dispărut CET-ul Titan și Pipera. Cele mai mari probleme pe care le avem vara și iarna sunt fix în aceste zone care sunt considerate zone deficitare, din sectoarele 2 și 3, Pantelimon, Iancului, Colentina. Aici veți auzi de fiecare dată tocmai pentru că noi avem aceste CET-uri. Vă dau un exemplu: zona Aviației era alimentată din CET Pipera. Funcționa iarna, funcționa vara. În momentul în care a dispărut, cartierul Aviației in regim de vară se alimenteaza inclusiv din CET Sud”, spune Burghiu.

Recent, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că fosta administrație a neglijat în mod deliberat sistemul de termoficare pentru a putea da vina apoi pe noua administrație pentru problemele din Capitală.

„In mod deliberat, se pregătește o iarnă grea pentru bucureșteni în ceea ce privește serviciul de încălzire și de căldură. Tocmai pentru ca, în stilul binecunoscut, PSD-ul să dea vina pe noua administrație că nu e în stare să rezolve problemele orașului”, spunea Nicușor Dan.

Problemele cu alimentarea cu apă caldă și căldură par să continue în Capitală, iar lipsa unei strategii concrete privind rezolvarea acestora nu face decât să înrăutățească tot mai mult situația termoficării din București.