GÂNDUL LIVE. Sebastian Burduja, secretar de stat la Finanțe: „Trecem de la un model populist în care statul dădea oamenilor pești, la un model liberal în care statul dă oamenilor undițe”

Sebastian Burduja, secretar de stat la Finanțe, a detaliat , la Gândul Live, soluțile gândite la nivelul Executivului pentru susținerea și restartarea economiei, pe termen scurt și lung, și instrumentele la care acces România pentru a acorda ajutoare financiare celor afectați de criza provocată de noul coronavirus.

„Niciun efort financiar nu e prea mare pentru a salva vieți, pe termen scurt, și standarde de viață, adică joburi. Pe termen scurt, asta e prioritatea guvernului, și nu numai a Gurvernului României, ci și la nivel european”, a afirmat Sebastian Burduja, la Gândul Live.

De altfel, așa cum a precizat și oficialul de la Ministerul Finanțelor, o bună parte a acestor finanțări vin de la nivel european, prin câteva instrumente gândite de Comisia Europeană, precum „SURE”, prin care se alocă bani fiecărei țări exact pentru susținerea unor asemenea măsuri.

ULTIMA ORĂ „Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

05:00

CONTROVERSĂ Guvernul Bolojan discriminează șoferii prin reducerea accizei numai la motorină? Explicațiile unui expert în combaterea discriminării

05:00

Beneficiile pe care le avem sunt mult mai mari decât costurile

„Asta nu înseamnă că România nu trebuie să contribuie la aceste instrumente, dar, cred că și premierul a exprimat foarte corect ieri, beneficiile pe care le avem, fiind una dintre țările mai puțin dezvoltate la nivelul Uniunii, sunt mult mai mari decât aceste costuri, decât acești bani pe care trebuie să îi investim în instrumentele europene”, a detaliat Sebastian Burduja.

Premierul a anunțat miercuri o serie de măsuri gândite de Executiv pentru a ajuta angajații afectați de criza din economie cauzată de pandemia de COVID-19, făcând referire la programul UE „SURE”. „Este vorba despre un program prin care UE ajută statele membre pentru a finanța măsurile active de ocupare a forței de muncă. Practic, putem spune azi că România are garanția că va beneficia de finanțare europeană pentru a pune în practică măsurile de ocupare gândite de Guvern. România trebuie să ofere o garanție până la 400 de milioane de euro”, a spus premierul, care a anunțat că statul va acorda un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor oferi locuri de muncă cetățenilor români.

În plus, primul ministru a anunțat, miercuri seara, intenția Guvernului PNL de a mări pensiile la 1 septembrie, dar numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Este nevoie, în primul rând, să avem o prognoză pozitivă de la organismele internaționale.

Planuri pe termen scurt și pe termen lung

„Pe termen scurt vorbim de salvarea joburilor și de salvarea companiilor care au dificultăți. În momentul în care ei sunt dispuși să angajeze forță de muncă, cu acest sprijin de la stat, de 45% sau 35%, în funcție de măsura specifică, atunci aceste companii pot să reia ciclul economic. Pe termen scurt, asta e soluția”, a spus Sebastian Burduja.

„Pe termen lung – iar aici rețineți că cel mai important pilon de relansare economică a României sunt investițiile – trecem de la un model populist în care statul dădea oamenilor pești, la un model liberal în care statul dă oamenilor undițe. Și pentru a da oamenilor undițe, adică locuri de muncă, acces la oportunități, la scoli, la spitale, la modalități de petrecere a timpului liber, adică standarde de calitate a vieții înalte, avem nevoie de aceste investiții. Ceea ce înseamnă foarte concret: autostrăzi, căi ferate rapide, înseamnă aeroporturi decente în care și românii din diaspora să vină mai ușor acasă, dar și investitorii străini să ajungă aici într-o destinație în care să fie dispuși să-și bage banii și să crească această țară împreună cu noi”, a detaliat Sebastian Burduja.

„Aici e secretul și de fapt nu e niciun secret, pentru că orice țară care s-a dezvolat a investit cu prioritate în infrastructură, lângă o autostradă vine și o fabrică, și un institut de cercetare și poți astfel să-și crești econimia”, a conchis oficialul Ministerului Finanțelor, care a detaliat planurile de dezvoltare a infrastructurii în zona Moldovei.