Recomandare de carte. „La Străini: viețile secrete” – un roman aflat la granița dintre real și fantastic

În romanul „La Străini: viețile secrete”, cinci personaje rememorează întâmplări și fapte care au loc într-un ținut imaginar și fără nume, aflat la granița dintre real și fantastic: un personaj trăiește într-un tablou, altul îi înalță primului un monument; un altul, din cauza lipsurilor, copiază în niște caiete unele cărți pe care vrea să le aibă, re-inventând unele dintre cărțile respective; un deținut politic evadează din lagărul de la Peninsula sărind peste gardul de 2 m direct într-o altă dimensiune ș.a.m.d.

Scena acestor rememorări este în principal localitatea Străini (un fost sat, dislocat dinspre răsărit cu vreo două sute de ani în urmă, devenit oraș în anii ’70). În final, există și câteva referiri clarificatoare cu privire la personaje, istoricul și geografia locului.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Sub aparența relatării judicioase a realului, amintirile – generate, de fapt, de subiectivitatea personajelor care evocă evenimentele – glisează spre fantastic: un drum inițiatic (cale) ce nu există decât într-un (fost) tablou; un sat care se mută cu cimitir cu tot cale de peste 300 km; o evadare din cotidianul casnic în legenda unei comori imaginare; dărâmarea unei case ca măsură de retorsiune acceptată de cei implicați ca un act de justiție informală; un frate „aproape real”; o nuntă repetată săptămânal în încercarea de a înșela foametea din sat; imposibilitatea comunicării interpersonale manifestate într-o formă concretă; o faptă de eroism declanșată de mecanisme inexplicabile rațional; condiția celui care, din nevoia de a avea cărți, ajunge să și le creeze singur, dar și a aceluia care, din nevoia de a citi, ajunge să se transforme chiar și fizic, căpătând trăsături de lup; „ascunderea” unui sat, atât pe documentele cartografice, cât și în teren; un interlocutor imaginar (Tache), atât de real în irealitatea lui. În mod implicit sau – uneori – destul de explicit, aceste întâmplări ilustrează trăiri precum însingurarea, inadaptarea, dificultatea comunicării, solidaritatea, admirația, iubirea, tirania cotidianului.

Finalul volumului accentuează dubiul cu privire la realitatea faptelor, locurilor și personajelor, lăsând loc alternativei unei lumi pe de-a-ntregul imaginare.

Romanul este ediția definitivă, completată și îmbunătățită, a unei prime apariții din 2017. Acea primă ediție a primit Premiul Saloanelor Liviu Rebreanu 2017 pentru proză la cea de-a XXXV-a ediţie a Festivalului Naţional de Proză „Liviu Rebreanu” și Premiul de excelență pentru proză la Colocviile Revistelor de Cultură și de Științe Umaniste, ediția a V-a, Târgu-Mureș, 2018.

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.