Recomandare de carte. „România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie” de Oliver Jens Schmitt, ,,o constatare dureroasă pentru români”

Profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt s-a născut în Elveţia, la Basel, în 1973 și a studiat bizantinistică, neoelenistică şi istorie esteuropeană în oraşul natal, precum şi la Viena, Berlin şi München. Din anul 2017, este preşedintele Secţiei filozofic-istorice a Academiei Austriece de Ştiinţe. 

În anul 2018, a publicat cartea „România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie”, care reprezintă o constatare a ultimului veac, în care unii români au încercat să construiască, în condiţii grele, ceea ce România merită să fie – o țară normală.

CONTROVERSĂ Proiectul de lux susținut de ginerele lui Trump pune în pericol aderarea Albaniei la UE. Ce îi transmit deputații europeni premierului Edi Rama

14:37

Primul efect al contractului de lobby pe care Administrația Prezidențială l-a semnat cu o firmă americană. Nicușor Dan a devenit editorialist într-o publicație trumpistă. Patronul publicației este prieten de peste 20 de ani cu președintele Trump. În publicație a investit inclusiv un oligarh ucrainean

14:35

Cartea „România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie” conturează povestea unei Românii ,,normale’’

„Am scris această carte cu simpatie şi respect faţă de acei oameni care, în ultima sută de ani, au încercat să construiască, în condiţii grele, ceea ce, după părerea mea, merită România să fie: o ţară normală, nu un caz special, nici în bine, nici în rău, ci un stat de drept, democratic, în Europa. Regimurile autoritar-totalitare din ultima sută de ani au fost susţinute chiar de forţe din ţară, oricât de mult s-a încercat mereu să se atribuie fascismul doar influenţei germane, iar comunismul, exclusiv celei sovietice’’, a declarat autorul Oliver Jens Schmitt.

Acesta este de părere că, fără o analiză a continuității, orice schimbare esentială în viitor va fi dificil de realizat.

,,Este, desigur, o constatare dureroasă pentru români, dar fără o analiză a acestei continuităţi va fi dificilă vreo schimbare fundamentală în viitor. La o sută de ani de la 1918 ar trebui sărbătoriți acei oameni care, după 1989, în ciuda statului, dincolo de acest stat, dar apoi şi în importante instituţii ale acestui stat, nu s-au angajat pe drumul naţionalismului izolaţionist și al specificității româneşti, ci pe drumul unei normalităţi europene’’, a mai afirmat autorul.

Jurnalistul Marian Voicu spune, referitor la cartea scrisă de Oliver Jens Schmitt, că instaurarea adevărului în centrul vieţii publice ar fi foarte importantă.

Marian Voicu: ,,Încrederea în instituţii şi în «celălalt» este, într-adevăr, liantul cel mai important al unei democraţii’’

„Există o lamentaţie publică în acest moment privind lipsa unui proiect de ţară… Unii spun că unirea cu Basarabia ar putea fi un proiect de ţară. Construirea de autostrăzi, spun alţii, este un proiect pentru următoarea mie de ani, iar alţii spun că generarea de prosperitate, pur şi simplu, este suficientă. Eu aş spune că instaurarea adevărului în centrul vieţii publice, acolo unde a fost foarte puţin prezent în România ultimilor o sută de ani, ar fi foarte importantă; poate că acesta este motivul care a dus la dispariţia încrederii în societatea românească. Încrederea în instituţii şi în «celălalt» este, într-adevăr, liantul cel mai important al unei democraţii”, a transmis Marian Voicu.

Domeniile de interes şi cercetare ale autorului Oliver Jens Schmitt cuprind fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socio-culturale în spaţiul balcanic albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei şi istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.