Administrația Trump ia în considerare plăți pentru a convinge groenlandezii să se alăture SUA

Președintele american Donald Trump a insistat de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial că dorește să anexeze Groenlanda. Cum ar putea SUA să obțină controlul total asupra vastei insule arctice, mai ales că este teritoriu al Regatului Danemarcei? 

Potrivit unei legi din 1952, armata Danemarcei este obligată să deschidă imediat focul în cazul unei invazii pe teritoriul țării. Ministerul Apărării din Danemarca a confirmat că soldații vor fi nevoiți să tragă chiar și în trupele americane dacă SUA ar lansa un atac asupra Groenlandei, informează Euronews .

Oficialii danezi se tem că administrația Trump deja a propulsat campania pentru promovarea independenței insulei arctice și chiar ar fi dispus să sacrifice apartenența la NATO pentru a o captura, chiar dacă asta ar presupune și declanșarea primului război dintre două state membre NATO. Iar în fața vastului arsenal militar și supremației aeriene de care dispun SUA, Danemarca (și restul Europei) n-are nicio șansă pentru a-și apăra insula.

Marco Rubio este pregătit să discute de săptămâna viitoare

Potrivit  Financial Times ,în scenariul extrem, insula arctică va deveni în mod inevitabil teritoriu american, indiferent dacă SUA vor folosi sau nu forța militară.  Secretarul de Stat al SUA Marco Rubio a declarat miercuri că este pregătit să se întâlnească cu delegații din partea Danemarcei și din partea Groenlandei de săptămâna viitoare.

„Sunt multe posibilități pe masă pe care oamenii le discută”, a spus Tom Dans, șef al Comisiei de Cercetare Arctică din SUA. El chiar a reamintit că Texas a devenit întâi independent față de Mexic înainte să fie anexat de SUA din secolul 19.

„În mod fundamental, America vrea ceva pe care Danemarca și Groenlanda nu-i pot oferi”, a spus John Rahbek-Clemmensen, șef al Centrului pentru Studii de Securitate Arctică de la Colegiul Regal Danez de Apărare.

Prima opțiune: creșterea prezenței militare

O opțiune pe care să o prefere Danemarca ar fi ca SUA să-și crească prezența militară sub un acord de apărare datat din 1951. Prin acest acord, Danemarca și-a menține și status quo-ul actual. În cel De-al Doilea Război Mondial, SUA au staționat 15.000 de militari în Groenlanda, precum și câteva baze și instalații militare. Prezența s-a redus gradual până când SUA au ajuns să mai aibă doar Baza Spațială Pituffik, unde sunt staționați 200 de angajați.

Danemarca ar fi dispusă să-i permită Americii să construiască mai multe baze navale și aeriene în Groenlanda, cu toate că această opțiune ar putea fi întâmpinată cu un răspuns „timid”, scrie Financial Times. Danemarca a subliniat că Groenlanda, cu o populație de 57.000 de locuitori și cu vaste resurse minerale, este deschisă afacerilor și investițiilor americane.  Rahbek-Clemmensen spune că dacă această opțiune ar avea succes, Trump ar putea să o trateze ca pe o „victorie politică”, căpătând un control mai mare asupra securității insulei, chiar dacă asta ar însemna să renunțe la controlul politic.

„Groenlandezii sunt un popor cu drept la autodeterminare”, a completat Tom Dans.

Populația Groenlandei ar favoriza independența față de guvernul de la Copenhaga. Numai 6% dintre persoanele chestionate au spus că și-ar dori ca insula să devină parte a Statelor Unite. 85% se opun anexării americane.

A doua opțiune: Pact de Liberă Asociere cu SUA-Mexic-Canada

Gray a sugerat ca Groenlanda, care geografic este situată pe continentul nord-american, să i se ofere statutul de membru asociat al acordului de liber schimb dintre SUA, Canada și Mexic. De altfel, o Groenlandă independentă va avea nevoie de o relație de securitate sporită cu SUA sau cu Danemarca pentru a supraviețui amenințării de la Est.

Pactele de Liberă Asociere (COFA) sunt acorduri internaționale care stabilesc relațiile de liberă asociere dintre Statele Unite și cele trei state suverane insulare din Pacific: Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau. Prin urmare, aceste țări sunt uneori cunoscute sub numele de Statele Liber Asociate.

Iar politicianul groenlandez Kujno Fencker a spus că un Pact de Liberă Asociere cu SUA ar fi o opțiune mai bună decât actualul acord cu Copenhaga. Însă, alți politicieni nu sunt de acord pentru că un asemenea pact ar fi costisitor pentru Washington DC din cauza sumelor mari de bani care ar trebui investiți în subvenții care să asigure supraviețuirea economiei Groenlandei. Și acestea ar fi în valoare de 700 milioane de dolari anual.

A treia opțiune: Mită

Administrația  Trump ar lua în considerare și „mituirea” populației pentru a accepta anexarea americană a Groenlandei, informează Fox News.  Oficiali ai Casei Albe au discutat despre cum ar putea plăti locuitorii Groenlandei cu sume între 10.000 și 100.000 de dolari.

La populația de 57.000 de locuitori, asta ar presupune un cost total între 1 și 6 miliarde de dolari. Oficialii susțin că pretențiile lui Trump la Groenlanda au devenit tot mai „serioase” în ultimele zile și sumele vehiculate au devenit mai mari. Guvernul danez a reiterat că Groenlanda nu este „de vânzare”.

„Groenlanda fie ajunge sub controlul Americii, fie sub ocupația Chinei și a Rusiei”

Alexander Gray, directorul Consiliului Național de Securitate din timpul primului mandat al lui Trump, are o altă părere: dacă Groenlanda își obține independența față de Danemarca, ar putea fi ocupată militar de către Federația Rusă și Republica Populară Chineză. Și o Groenlandă aflată sub controlul Moscovei sau a Beijingului, care ar ajunge să aibă baze militare din cadrul axei CRINK (adică, nu doar China, Rusia, ci și Iran și Coreea de Nord și-ar putea staționa rachetele cu capacitate să lovească Washington DC), ar deveni o amenințare militară imediată și majoră pentru Statele Unite ale Americii.

„Când ei vor deveni independenți, ar putea fi o amenințare pentru SUA pentru că ei nu se vor putea apăra pe cont propriu. Din păcate, ei vor fi  imediat absorbiți de către ruși și chinezi. Trebuie să devină o umbrelă de securitate asigurată de SUA și unde să vină Pactul de Liberă Asociere”, a spus el.

Sursa Foto: Facebook

Autorul recomandă: Dan Dungaciu: „America își setează emisfera vestică și apoi se va uita la restul lumii”