Povestea regelui viking care a dat numele tehnologiei Bluetooth, folosită astăzi de miliarde de oameni

Tehnologia Bluetooth este folosită zilnic pentru conectarea telefoanelor la căști, boxe sau calculatoare. Numele său vine însă de la un rege viking care a trăit în urmă cu mai bine de 1.000 de ani și a avut un rol important în unificarea Danemarcei. Povestea lui Harald Bluetooth este păstrată în două pietre runice din orașul danez Jelling.

Harald Bluetooth, regele care a unificat Danemarca

Harald Gormsson a condus Danemarca în secolul al X-lea și a rămas în istorie sub numele de Harald Bluetooth. Porecla sa, Blátǫnn în limba nordică veche, este menționată în documente la aproximativ 150 de ani după moartea sa. Se crede că ar fi făcut referire la un dinte de culoare albăstruie sau deteriorat.

ANALIZĂ EXCLUSIV Peste timp va putea AI să spargă portofelele Bitcoin? Avertismentul unui cercetător: Pregătiți-vă de modul buncăr! Superinteligența matematică este deja aici

07:33

ACTUALITATE 10 Octombrie, calendarul zilei: Laura Stoica ar fi împlinit 59 de ani. Ziua Mondială a Sănătății Mintale

07:15

Una dintre cele mai importante realizări ale regelui a fost trecerea Danemarcei la creștinism, despre care se crede că a avut loc în jurul anului 965. Harald a comandat una dintre cele două pietre runice din Jelling, pe care apare o reprezentare timpurie a lui Iisus din Scandinavia.

Pietrele de la Jelling consemnează trecerea Danemarcei de la dominația vikingă păgână la un regat creștin (Sursa: Alamy)

Inscripția de pe piatră spune că regele „a cucerit pentru sine toată Danemarca și Norvegia și i-a făcut creștini pe danezi”.

În acea perioadă, nordul Europei era împărțit în teritorii mai mici, conduse de căpetenii locale. Adoptarea creștinismului i-a oferit lui Harald o modalitate de a-și consolida puterea și de a apropia Danemarca de celelalte state creștine din Europa.

„Este vorba despre formarea națiunii daneze, după 200 de ani de epocă vikingă, perioadă în care nordicii au avut multe de învățat”, a explicat Adam Bak, curator la centrul și muzeul Kongernes Jelling.

Potrivit acestuia, conducătorii vremii au început să înțeleagă mai bine sistemele politice europene, rolul creștinismului și avantajele concentrării puterii într-un stat.

Jelling, locul în care a fost scrisă istoria Danemarcei

Povestea familiei regale este păstrată în orașul Jelling, situat în Danemarca, la aproximativ 250 de kilometri vest de Copenhaga.

Cea mai veche dintre cele două pietre runice a fost comandată de tatăl lui Harald, Gorm, în memoria soției sale, Thyra. Inscripția este considerată prima mențiune scrisă a numelui „Danemarca” descoperită pe teritoriul țării.

„Noi o numim certificatul de naștere al Danemarcei”, a declarat Anne Havgaard Mikkelsen, o locuitoare din apropierea orașului Vejle.

Deși are astăzi aproximativ 4.000 de locuitori, Jelling era un important centru al puterii în timpul domniei lui Harald Bluetooth. Locul fusese inițial folosit pentru ritualuri păgâne, iar în timpul regelui a devenit un spațiu în care tradițiile păgâne și cele creștine s-au întâlnit.

Biserica din Jelling, tumulurile funerare și pietrele runice fac parte din primul sit din Danemarca inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO (Sursa: Lindsey Galloway)

În prezent, zona monumentelor este marcată de stâlpi albi care indică traseul unei vechi palisade. Alte sute de marcaje conturează o structură uriașă în formă de corabie, despre care se crede că ar fi fost dedicată Thyrei.

Peisajul istoric este completat de două movile funerare și o biserică creștină.

Adam Bak spune că locul vorbește mai puțin despre imaginea războinicilor vikingi și a zeilor Thor și Odin și mai mult despre schimbările politice și religioase prin care a trecut societatea daneză.

În 1994, movilele funerare, pietrele runice și biserica din Jelling au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO, devenind primul sit din Danemarca înscris pe această listă.

La centrul pentru vizitatori Kongernes Jelling, expozițiile interactive prezintă trecerea de la credințele vikinge la creștinism. Cele două pietre istorice sunt protejate în spatele unor panouri de sticlă.

Cine a fost Jim Kardach și ce rol a avut în denumirea Bluetooth?

Legătura dintre Harald Bluetooth și tehnologia modernă a apărut la sfârșitul anilor 1990, când mai multe companii încercau să dezvolte un sistem care să permită dispozitivelor electronice de la producători diferiți să comunice între ele.

Printre companiile implicate se numărau Toshiba, IBM, Nokia, Intel și Ericsson. Proiectul avea nevoie de un nume de cod.

Jim Kardach, un inginer american de la Intel, colabora atunci cu ingineri suedezi. În timpul discuțiilor despre vikingi, acesta a devenit interesat de istoria regelui Harald Bluetooth și a citit o carte despre perioada în care acesta a trăit.

Kardach a văzut o asemănare între rolul regelui, care a unit Danemarca și Norvegia, și scopul noii tehnologii, care urma să conecteze dispozitive diferite.

Așa a apărut numele Bluetooth. Acesta s-a răspândit înainte ca echipele să publice comunicatul oficial de lansare, iar denumirea provizorie a rămas în cele din urmă asociată tehnologiei.

Nu toată lumea a fost însă încântată de alegere.

„Cei de la relații publice urau numele, pentru că îl asociau cu o igienă dentară precară”, a povestit Adam Bak. Potrivit curatorului, echipele au luat în calcul și alte denumiri, mai ușor de înțeles pentru public, dar mai puțin memorabile.

În cele din urmă, numele Bluetooth s-a impus tocmai prin caracterul său neobișnuit.

Ce semnificație istorică are logo-ul Bluetooth?

Și sigla tehnologiei are legătură cu regele viking. Simbolul combină două rune nordice care corespund literelor H și B, inițialele numelui Harald Bluetooth.

Logo-ul Bluetooth combină rune care reprezintă inițialele lui Harald Bluetooth, H și B (Sursa: Lindsey Galloway)

În 2023, la împlinirea a 25 de ani de la apariția tehnologiei, Jim Kardach și alți membri ai echipei care a contribuit la dezvoltarea ei au vizitat centrul Kongernes Jelling.

Cu această ocazie, inginerii și-au cerut, în glumă, scuze pentru că au folosit numele regelui fără să-i ceară permisiunea. Reprezentanții muzeului au acceptat scuzele și le-au acordat, tot în spirit de glumă, permisiunea de a continua să folosească numele încă 1.000 de ani.

„Lui Harald îi plăcea să se dea mare. Cred că ar fi fost foarte fericit să afle că miliarde de oameni îi rostesc numele în fiecare zi”, a spus Adam Bak.