SUA și Europa, prinse într-o capcană conceptuală. Cum este alimentată ambiția lui Putin de slăbiciunile Occidentului

Atunci când a vorbit la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, pe 3 septembrie 2026, Vladimir Putin i-a numit pe aliații europeni ai Ucrainei „complici la terorismul internațional”. Reticența liderului de la Kremlin în demersul de a purta nogociri cu aceștia este evidentă. În ultimă instanță, această lipsă de respect față de țările europene reflectă, parțial, opinia Kremlinului conform căreia liderii europeni sunt slabi.

Aliații europeni ai Ucrainei nu sunt dispuși să răspundă cu aceeași monedă. În acest timp, conflictul escaladează. Din această cauză, Kremlinul este „încurajat” să escaladeze și mai mult. Putin este convins că nu va exista o reacție europeană.

• Totuși, Europa nici nu ar avea cum să răspundă cu aceeași monedă, chiar dacă războiul din Ucraina se prelungește.
• NATO a evitat și evită o implicare directă, fiind – prin definiție – o alianță defensivă.
• Nicio țară NATO nu a fost atacată de Rusia, iar „războiul hibrid” despre care se vorbește foarte mult în ultima vreme nu poate duce la activarea celebrului Articol 5.

Pentru Kremlin, dialogul direct cu liderii europeni are o valoare practică redusă

Cu o zi înainte de discursul lui Putin, Germania a acuzat oficial Rusia că pregătește un act de sabotaj pe teritoriul german. Acuzația a fost lansată după ce un dispozitiv exploziv a fost descoperit pe aeroportul din Leipzig în august.

O astfel de acuzație directă împotriva Rusiei este fără precedent pentru Berlin, se arată într-o analiză publicată de New Eurasian Strategies Centre.

• Germania a impus restricții privind vizele turistice pentru cetățenii ruși.
• A închis „Casa Rusă” din Berlin și Consulatul General al Rusiei din Bonn.
• Însă Kremlinul va eticheta aceste acțiuni drept un alt răspuns ezitant al autorităților germane la campania sa de operațiuni hibride.
• Măsurile, în sine, nu consolidează securitatea Germaniei. Agenții recrutați de Rusia se dovedesc adesea a fi cetățeni ai UE sau cetățeni ai unor țări terțe.

Un astfel de răspuns nu face decât să întărească încrederea Kremlinului că dialogul direct cu liderii europeni are o valoare practică redusă, cel puțin deocamdată.

• Moscova se așteaptă ca acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și alte forme de escaladare să servească la intimidarea guvernelor europene.
• Ar avea și rolul de a-i convinge pe europeni că rezistența față de Rusia este inutilă și că interesele acesteia trebuie luate în considerare într-un acord de pace.

Aceasta este deja poziția mai multor partide de dreapta din Europa, inclusiv Alternativa pentru Germania (AfD).

Discuții cu Rusia, dar nu de pe poziții de forță

În același timp, SUA încearcă din nou să negocieze cu Kremlinul. Asta chiar și după ce Rusia ar fi furnizat Iranului informații care să îi permită să atace forțele americane din Orientul Mijlociu.

• Directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit la Moscova în august, parțial pentru a avertiza Kremlinul să nu acorde asistență Teheranului.
• Pentru Putin, însă, această vizită a confirmat în plus că SUA preferă diplomația în locul unor acțiuni de tipul celor care i-ar permite să vorbească cu Rusia dintr-o poziție de forță.

Trimișii speciali ai lui Donald Trump – Steve Witkoff și Jared Kushner – au mers, la rândul lor, la Moscova. Abordarea, practic, a fost aceeași.

• Partea americană a propus – din nou – consolidarea cooperării economice și ridicarea sancțiunilor dacă războiul se încheie.
• Cu toate acestea, acest lucru nu afectează poziția lui Putin față de Ucraina.

Negociatorii americani continuă să interacționeze cu Putin ca și cum ar fi un CEO corporativ care trebuie să asigure creșterea trimestrială.

Par a nu-l percepe ca pe un președinte al unei unei țări aflate în război, decisă să acapareze teritoriu ucrainean și să demonstreze, la nivel global, forță militară.

Agresiune hibridă vs diplomație

Atât Europa, cât și SUA sunt prinse într-o capcană conceptuală pe care și-au creat-o singure, se mai arată în analiza publicată de New Eurasian Strategies Centre.

Europa și SUA încearcă să răspundă agresiunii hibride cu diplomație convențională și măsuri birocratice.

• Pentru Kremlin, această reținere semnalează că poziția de negociere a Occidentului este slabă.
• Europa ar trebui să ia măsuri mai puternice ca răspuns la agresiunea hibridă rusească. Dacă nu, Kremlinul își va continua escaladarea treptată.

Care ar putea fi scopul? În primul rând, Kremlinul ar viza schimbarea peisajului politic al Europei.

În cele din urmă, Moscova ar continua scrierea unui scenariu care ar exclude Europa din negocierile privind încheierea războiului din Ucraina.

Foto main – Profimedia Images