Ce vrea Putin, de fapt, de la BRICS? Un expert al Atlantic Council explică de ce declarațiile liderului de la Kremlin sunt rareori consecvente

BRICS reprezintă o organizație internațională și o alianță economică formată din unele dintre cele mai importante economii emergente ale lumii. Membrii inițiali au fost Brazilia, Rusia, India și China. Ulterior s-au afiliat Africa de Sud – în 2010/2011 – și alte state intrate în valurile recente de extindere – Egipt, Etiopia, Iran, Emiratele Arabe Unite. Organizația a fost fondată în 2010, prin aderarea Africii de Sud la predecesorul numit BRIC, acronim apărut după prima literă a țărilor fondatoare Brazilia, Rusia, India și China.

Începând cel puțin din anul 2013, Vladimir Putin a repetat – cel puțin o dată pe an –  că „BRICS este unul dintre elementele cheie ale lumii multipolare emergente”. Uneori, acesta reciclează sintagma ad litteram, ca în 2016 și 2024.

DESCOPERIRI Arheologii au descoperit un sit antic care ar putea fi mormântul lui Iisus Hristos. Ce au găsit sub Biserica Sfântului Mormânt

08:32

ANALIZĂ Comerț sub presiune. Houthi joacă la intimidare în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, rutele alternative sunt dificile și extrem de scumpe

08:00

 Loading ...

Alteori adaugă mici înflorituri, explică analistul politic Anton Babarșin într-o analiză publicată de Atlantic Cuncil. Insistă, de exemplu, că o ordine multipolară „justă” este construită pe baza „cooperării constructive” între țările BRICS.

Vladimir Putin a repetat – cel puțin o dată pe an –  că „BRICS este unul dintre elementele cheie ale lumii multipolare emergente” / Foto – Mediafax

Controversatele declarații ale lui Putin

În ani deosebit de dificili, cum ar fi 2022, Putin subliniază că implementarea unei lumi multipolare și conducerea BRICS sunt „mai solicitate ca niciodată”.

• Cu alte ocazii, pur și simplu revine la temele discursului său de la München din 2007.
• A declarat sfârșitul momentului unipolar și a menționat că noua ordine mondială este inevitabilă.
• Aceasta poate fi discutată doar în contextul BRICS, așa cum Putin a specificat în 2025.

„Declarațiile lui Putin despre BRICS sunt rareori consecvente.

Aproape niciodată nu stabilesc criterii clare de succes pentru organizație sau o viziune concretă asupra lumii drepte care se presupune că este scopul final. Formularea în sine abia s-a schimbat în aproape cincisprezece ani.

Cu toate acestea, pot fi identificate trei blocuri de obiective pe care Putin le atribuie retoric BRICS – în special după invazia la scară largă a Ucrainei. Astfel, poate fi evaluată valoarea lor practică pentru Moscova.

Putin însuși le definește ca fiind politică și securitate, economie și finanțe și contacte cultural-umanitare”, punctează autorul analizei.

Pot fi identificate trei blocuri de obiective pe care Putin le atribuie retoric BRICS / Foto – Mediafax

Politică și securitate

Cel mai persistent – ​​și cel mai greu de măsurat – obiectiv este construirea unei lumi multipolare. O lume care să fie „cu adevărat dreaptă și bazată pe dreptul internațional, cu respectarea deplină a principiilor cheie ale Cartei ONU. Inclusiv egalitatea suverană și dreptul fiecărei națiuni de a avea propriul model de dezvoltare”.

Putin subliniază că tendința către multipolaritate răspunde „aspirațiilor majorității comunității internaționale – așa-numitei Majorități Globale”.

„În acest context, el a justificat în mod constant extinderea BRICS.

Cum ar trebui să arate această direcție în practică? Conform declarațiilor lui Putin, aceasta înseamnă rezistența la practica sancțiunilor ilegitime și la încercările de a submina valorile morale tradiționale.

• Agenda mai amplă include soluționarea conflictelor, combaterea terorismului, lupta împotriva crimei organizate (inclusiv utilizarea criminală a noilor tehnologii), schimbările climatice și răspândirea infecțiilor periculoase.
• Pe scurt, BRICS ar trebui să modeleze o lume multipolară, așa cum și-o imaginează Moscova.
• Ar trebui să răspundă celor mai acute provocări reprezentate de „țările neprietenoase”, mai presus de toate sancțiunile.

În funcție de formatul declarațiilor sale – și indiferent de progresul real al BRICS la momentul respectiv – Putin alternează între a declara progrese pe aceste fronturi și a sublinia necesitatea unei înaintări constante către obiectivele declarate”, explică analistul politic”, continuă analistul politic.

Putin a justificat în mod constant extinderea BRICS / Foto – Mediafax

Economie și finanțe

Potrivit lui Anton Babarșin, cel mai evident exemplu este efortul de dedolarizare.

Putin susține că sporește suveranitatea și securitatea statelor BRICS: „Creșterea plăților în monede locale reduce costurile de deservire a datoriei. Consolidează independența financiară a membrilor BRICS. Minimizează riscurile geopolitice pe cât posibil în lumea de astăzi. Eliberează dezvoltarea economică de politică”.

„El repetă în mod regulat că dolarul este folosit ca armă.

Pentru a reduce aceste riscuri, Putin a insistat în mod constant asupra unui sistem de plăți independent, imun la presiunea politică, abuzuri și interferențe cu sancțiunile externe.

• A insistat și asupra unui rol extins pentru Noua Băncă de Dezvoltare (în fapt, o alternativă la Banca Mondială).
• A insistat și asupra creării unei platforme de investiții BRICS.

De asemenea, a lansat obiective mai tehnice:

• cooperare în domeniul asigurărilor
• agenții alternative de rating de credit

A venit și cu propuneri aproape abstracte:

• cooperarea în domeniul energetic
• dezvoltarea coridoarelor de transport.

Principalul factor determinant al agendei financiare și economice a Rusiei rămâne necesitatea de a atenua consecințele sancțiunilor occidentale”, mai scrie autorul analizei.

Putin a insistat în mod constant asupra unui sistem de plăți independent / Foto – Mediafax

Contacte culturale și umanitare

Subiectul acoperă o gamă largă de evenimente și formate în cultură, sport și turism. Exemple: Jocurile BRICS, festivaluri de cultură și film, Forumul Tineretului BRICS și inițiative similare.

„Se acordă o importanță deosebită cooperării în domeniul științei, inovării și inteligenței artificiale, precum și în domeniul ecologiei, climei și al legăturilor interparlamentare și municipale.

În cuvintele lui Putin: De asemenea, este important să se promoveze agenda culturală și umanitară a BRICS pentru a promova coexistența armonioasă a diferitelor civilizații.

Justificând valoarea acestor întâlniri și evenimente, Putin susține că acestea contribuie la construirea încrederii reciproce între reprezentanții țărilor BRICS. Mai spune că încrederea este o bază esențială pentru cooperarea economică și cooperarea în domeniul securității”, explică Anton Babarșin.

Putin: „Este important să se promoveze agenda culturală și umanitară a BRICS” / Foto – Mediafax

BRICS nu a devenit pentru Moscova instrumentul dorit de Putin

La patru ani după invazia la scară largă a Ucrainei, BRICS nu a devenit pentru Moscova instrumentul pe care l-a dorit și îl dorește Vladimir Putin.

• Organizația nu s-a transformat într-un „element cheie al lumii multipolare emergente” în forma pe care și-o imaginează Kremlinul.
• Nu a creat nicio infrastructură alternativă de guvernanță globală.
• Nu a produs niciun mecanism colectiv pentru contracararea sancțiunilor.
• Nu a forțat niciunul dintre membrii săi cheie să adopte interpretarea Rusiei asupra războiului sau a ordinii mondiale.

„Cele mai vizibile succese au fost fie simbolice, fie bilaterale. Extinderea a permis Moscovei să demonstreze relevanța proiectului și să respingă acuzațiile de izolare.

• Creșterea numărului de decontări în monedă națională și disponibilitatea țărilor individuale de a cumpăra exporturi rusești și de a furniza bunuri pieței rusești au atenuat unele dintre consecințele economice ale sancțiunilor.
• Formatele culturale și umanitare și-au îndeplinit funcția simbolică și au susținut aparența unei mișcări în direcția corectă.
• Aproape tot ce are o valoare reală, însă, a avut loc în afara mecanismelor colective ale BRICS.
• S-a realizat prin acorduri directe cu China, India, Emiratele Arabe Unite, Iran, Egipt și alți membri.

Pozițiile membrilor cheie – în special India, Brazilia și Africa de Sud – explică acest rezultat. Chiar și China, membrul cel mai apropiat de Moscova ca retorică, a tratat gruparea doar ca pe unul dintre numeroasele instrumente de politică externă, mai degrabă decât ca pe un proiect prioritar”, consideră analistul politic.

BRICS nu a devenit pentru Moscova instrumentul dorit de Putin / Foto – Mediafax

„Majoritatea Globală” în numele căreia vorbește Putin

În cele din urmă, după 2022, BRICS a servit Rusiei în principal ca narațiune și ca instrument de construire a imaginii.

„I-a oferit Kremlinului o platformă de pe care să vorbească în numele Majorității Globale.

• I-a permis să înregistreze succese formale și să mențină aparența progresului către multipolaritate.
• Valoarea instituțională – capacitatea de a reduce riscurile geopolitice și economice ale Rusiei la nivel colectiv – nu s-a materializat.

Și atâta timp cât interesele Indiei, Braziliei și ale altor participanți continuă să se abată de cele ale Rusiei, este probabil ca decalajul dintre retorica lui Putin și practica BRICS să persiste”, încheie Anton Babarșin.