Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile
Războiul din Iran dovedește cât de interconectate sunt economiile lumii. Războiul din Orientul Mijlociu a oprit cea mai mare parte a comerțului cu petrol și gaze din regiune, iar țări aflate la mii de kilometri distanță resimt această penurie
Conflictul actual dintre Statele Unite și Iran a generat un șoc sistemic asupra economiei globale și a evidențiat dependența critică a multor state de resursele energetice din Orientul Mijlociu. Blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz a paralizat aproximativ 20% din fluxul de petrol și 19% din cel de gaze naturale lichefiate, iar ritmul în care țările sunt afectate dovedește cât de interconectate sunt economiile lumii.
Asia este cea mai afectată de blocada Strâmtorii Ormuz
Chiar dacă unele țări nu importă energie din Orientul Mijlociu, economiile lor sunt afectate din cauza prețului crescut, care este generat de blocada Strâmtorii Ormuz. Cele mai afectate însă sunt țările asiatice, care sunt cei mai mari cumpărători de energie din Golful Persic. Pe primul loc se află Pakistanul, care importă energie din Golf în proporție de 81%, urmat de Japonia cu 57% și Thailanda cu 56%.
Cele mei afectate 10 țări din Asia
1. Pakistan: importuri în valoare de 17 miliarde de dolari (81% din necesar)
2. Japonia: importuri în valoare de 139 miliarde de dolari (57% din necesar)
3. Thailanda: importuri în valoare de 43 miliarde de dolari (56% din necesar)
4. Coreea de Sud: 144 miliarde de dolari (55% din necesar)
5. India: 180 miliarde de dolari (50% din necesar)
6. Maldive: 774,1 milioane de dolari (42% din necesar)
7. Taiwan: 47 miliarde de dolari (40% din necesar)
8. China: 413 miliarde de dolari (35% din necesar)
9. Sri Lanka: 4 miliarde de dolari (33% din necesar)
10. Malaezia: 44 miliarde de dolari (29% din necesar)
În anul 2024, aproape 21 de milioane de barili de petrol pe zi au traversat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute din lume. Patru cincimi din volumul de energie care a trecut prin această strâmtoare a mers către Asia.
China a fost mult timp cel mai mare cumpărător de petrol și gaze din Orientul Mijlociu. Având în vedere că peste o treime din aprovizionarea sa totală provine din regiune, sistarea tranzitului este semnificativă pentru Beijing.
Pakistanul, țara cea mai afectată, ia în considerare impunerea unei săptămâni de lucru de patru zile, precum și închiderea școlilor și lucrul de la distanță, pentru a economisi energia. Un alt caz este cel din Thailanda, unde un fond de stat menit să subvenționeze costul combustibilului atunci când prețurile cresc a intrat într-un deficit luna aceasta. În India, unde economia depinde de Orientul Mijlociu pentru aproximativ 40% din importurile de petrol ale țării și 80% din gazele naturale, lipsa combustibilului pentru gătit pune presiune pe gospodării.
Cât de afectată este Europa
Europa este mai puțin dependentă de energia din Golf decât Asia. În trecut, țările europene obișnuiau să își procure gazele și petrolul din Rusia, dar în ultimii ani s-au bazat mai mult pe Statele Unite și Norvegia. Însă continentul a trebuit să îndure o criză energetică după alta în ultimii ani, inclusiv din cauza războiului Rusiei cu Ucraina și a sancțiunilor occidentale care au urmat.
Cele mai afectate 10 țări din Europa
1. Grecia: importuri în valoare de 19 miliarde de dolari (36% din necesar)
2. Lituania: 7 miliarde de dolari (32% din necesar)
3. Polonia: 28 miliarde de dolari (30% din necesar)
4. Serbia: 2 miliarde de dolari (29% din necesar)
5. Bulgaria: 5 miliarde de dolari (23% din necesar)
6. Slovenia: 4 miliarde de dolari (23% din necesar)
7. Italia: 50 miliarde de dolari (22% din necesar)
8. Albania: 931,9 milioane de dolari (22% din necesar)
9. Franța: 73 miliarde de dolari (18% din necesar)
10. Irlanda: 6 miliarde de dolari (14% din necesar)
România importa din Orientul Mijlociu, în anul 2024, energie în valoare de 8 miliarde de dolari, adică aproximativ 8% din necesarul țării.
Rusia este al treilea mare producător de petrol și al doilea mare producător de gaze din lume, iar vânzările de produse energetice au fost restricționate semnificativ în timp ce Moscova își continuă invazia Ucrainei. Criza actuală survine în contextul în care țările europene, confruntate cu o producție economică slabă, încearcă să-și reconstruiască bazele industriale și să respingă concurența din partea exporturilor chinezești mai ieftine.
Criza nu afectează doar piața energetică
Pe măsură ce războiul continuă, impactul se resimte dincolo de importurile de petrol și gaze. Golful Persic este o sursă dominantă de îngrășăminte, parțial pentru că abundența de energie a regiunii a stimulat dezvoltarea fabricilor care produc materiile prime pentru multe tipuri de substanțe chimice agricole.
Recomandările autorului: