Ce țări noi au apărut pe harta lumii de la începutul mileniului 3

Vineri, 26 decembrie 2025, Israelul a devenit prima țară membră ONU care a recunoscut oficial Somaliland ca stat independent și suveran. Israel a semnat o declarație comună pentru stabilirea relațiilor depline cu Somaliland pentru schimb de ambasadori și deschiderea ambasadelor în ambele țări.

Somaliland găzduiește birouri ale unor reprezentanți din mai multe țări, inclusiv Taiwan.

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că recunoașterea a fost descrisă ca fiind „în spiritul Acordurilor Abrams”.

Cu toate că până și SUA îi contestă independența, Israelul speră să aibă în Somaliland un nou partener strategic la Marea Roșie, fiind crucial în contextul creșterii amenințării din partea rebelilor Houthi din Yemen.

Somaliland, stat care a luptat 10 ani pentru independență împotriva Somaliei

Somaliland este un stat separatist din Somalia, situat în Cornul Africii. Fiind sub protectorat britanic din 1884 până în 1960, i-a fost recunoscută independența în 1960. Statul Somaliland a existat numai cinci zile (26 iunie  – 1 iulie 1960), fiind unit cu Somalilandul italian pentru a alcătui Republica Somaleză.

Uniunea s-a dovedit a fi problematică din cauza regimului de la Mogadishu condus de Siad Barre de după 1969, când Republica Somalia s-a transformat în Republica Democratică Somaleză. În realitate, era un stat comunist rezultat de pe urma loviturii de stat a generalului Siad Barre.

Și din 1981,  a început războiul de independență, noul cvasi-stat fiind sprijinit de Etiopia. Republica Democratică Somaleză a fost sprijinită de SUA, Arabia Saudită, Libia și Africa de Sud. Războiul s-a încheiat după 10 ani, după ce Republica Democratică Somaleză a colapsat într-un război civil care durează până în zilele noastre.

Somaliland s-a proclamat republică și și-a declarat independența din 18 mai 1991, iar din 2001 are o constituție proprie. Populația statului este de 6,2 milioane potrivit estimărilor din 2024, iar capitala este situată la Hargeisa.

Palestina a căpătat și mai multă recunoaștere internațională ca stat independent între 2024 și 2025

Israelul recunoaște Somaliland, dar nu dorește „soluția celor două state”, fiind în conflict cu palestinienii din enclavele Fâșia Gaza și Cisiordania. Palestina și-a declarat independența din 1988, însă Tel Avivul refuză să admită existența unui stat palestinian suveran, fiind în conflict cu populațiile arabe din 1948 încoace.

Independența Palestinei este totuși recunoscută de 157 de state membre ONU. De la începerea războiului din Fâșia Gaza, multe state au recunoscut în 2024 statul palestinian:

• Spania
• Bahamas
• Trinidad și Tobago
• Jamaica
• Barbados
• Norvegia
• Irlanda
• Slovenia
• Armenia

În 2025, Mexic, Portugalia, Regatul Unit, Australia, Canada, Andorra, Malta, Luxemburg, Monaco, Franța și San Marino au recunoscut oficial Statul Palestinian.

Însă, dintre țările europene, numai Spania, Slovenia, Irlanda și Norvegia au relații diplomatice oficiale. Palestina are o populație de 5,4 milioane de oameni. Capitala statului palestinian este Ierusalimul, însă recunoscut parțial, fiind într-o dispută cu Israelul. Centrul administrativ este la Ramallah, iar cel mai mare oraș este Gaza. Președintele Palestinei este Mahmoud Abbas din 2005, însă teritoriul palestinian al Fâșiei Gaza este controlat de facto de mișcarea islamistă naționalistă Hamas, considerată o grupare teroristă.

State noi apărute după anul 2000

Muntenegru

Potrivit World Population Review, primul stat nou apărut de după anul 2000 a fost Serbia și Muntenegru, rezultat în urma destrămării Republicii Federale Socialiste a Iugoslaviei în 1992.  Acestea au existat sub denumirea de  Republica Federală Iugoslavă până în 2003 și au fost bombardate de NATO în 1999.

Muntenegru s-a despărțit de Serbia în 2006 ca urmare al unui referendum și a devenit un stat independent propriu-zis, aflat într-o tranziție către economia de piață.  Capitala este la Podgorica. Populația numără peste 623.000 de locuitori.

Muntenegru este însă un stat multietnic: muntenegrenii reprezintă 41%, sârbii 39%, bosniacii 9%, iar albanezii 5%. Creștinismul ortodox este majoritar în proporție de 71%. 20% din populația țării este de religie islamică. Muntenegrenii au luptat de partea sârbilor împotriva războiului de independență al Croației, precum și în războiul bosniac. După 11 ani, în 2017, Muntenegru a devenit membru deplin al NATO. Jakov Milatovic, președintele actual, speră că țara sa va adera cât mai curând la Uniunea Europeană.

Timorul de Est

În 2002, Timorul de Est a devenit stat suveran după ce anterior a fost o colonie portugheză. În 1975, Timorul de Est și-a declarat independența față de Portugalia, dar a fost anexat de Indonezia în 1976. Sub ocupația indoneziană, au fost comise masacre și drepturile omului au fost încălcate. Peste 100.000 de oameni au murit pe durata ocupației.

Abia din 1999, ONU a reușit să întreprindă cea mai de succes acțiune de după Războiul Rece: a determinat Indonezia să cedeze și să permită forțelor multinaționale pacificatoare să intervină pentru a restaura ordinea și a ajuta refugiații. Timorul de Est a fost administrat sub mandat ONU până la recunoașterea internațională a independenței.

Statul din estul insulei Timor are o populație de 1,3 milioane de locuitori, iar capitala este situată la Dili. 99% din populație este creștină, din care 97% este de confesiune catolică.  Partea vestică a insulei Timor este controlată de Indonezia.

Kosovo

Un alt stat balcanic avea să rezulte în urma Războiului din Kosovo dintre anii 1998 și 1999.  Peste 2.100 de luptători insurgenți kosovari au murit în războiul dus împotriva  Republicii Federale Iugoslave. După acțiunile militare ale NATO și retragerea armatei iugoslave, Kosovo a fost administrat de ONU.

Pe 17 februarie 2008, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia și a primit recunoaștere diplomatică din partea a 110 membri ONU, mai ales din partea Statelor Unite. Serbia, Grecia, Slovacia, Rusia, China, Spania, Ucraina, România sunt printre țările care au refuzat să recunoască Kosovo ca stat suveran.

Populația sa numără 1,5 milioane de locuitori, din care 91% sunt albanezi. 93% din populație este de religie islamică. Capitala țării este la Pristina, iar premierul reales Albin Kurti dorește intensificarea eforturilor pentru întărirea relațiilor cu SUA și aderarea la UE.

Sudanul de Sud

În 2011, cel mai nou stat recunoscut la nivel internațional a fost Sudanul de Sud, separat de Sudan ca rezultat al războaielor civile.

Cu capitala la  Juba și cu o populație de 12 milioane de oameni, Sudanul de Sud și-a cerut independența încă din 1972 și separarea față de Sudan.

Abhazia și Osetia de Sud

Abhazia și Osetia de Sud sunt state parțial recunoscute la nivel internațional. Acestea au fost oblasturi ale Georgiei. În 1991, a izbucnit războiul din Osetia de Sud dintre separatiștii susținuți de Rusia și Georgia. Războiul s-a încheiat cu divizarea Osetiei de Sud în zone controlate de georgieni și osetieni.

Populația numără 56.000, iar capitala este la Tskhinvali.

Din 1992, Georgia a avut de furcă și cu războiul cu alți separatiști pro-ruși din Abhazia, încheiat cu transformarea oblastului într-o republică independentă de facto și cu o campanie de purificare etnică dusă împotriva georgienilor.

Iar după războiul ruso-georgian din august 2008, ambele oblasturi sunt recunoscute de Rusia ca state suverane. Populația Abhaziei numără 244.000, iar capitala este la Sukhumi.

Sursa Foto: Envato

Autorul recomandă: Partidul de guvernământ din Kosovo a câștigat alegerile parlamentare și scapă de sancțiuni. Premierul Albin Kurti primește încă un mandat de 4 ani