Serviciile cehe avertizează că Rusia recrutează persoane de pe rețelele sociale pentru operațiuni de sabotaj, iar China intensifică spionajul în UE

Serviciul de Informații de Securitate al Cehiei (BIS) avertizează asupra intensificării operațiunilor de spionaj și război hibrid desfășurate de Rusia și China în Europa. Moscova recrutează prin rețelele sociale persoane fără experiență pentru misiuni de sabotaj, în timp ce Beijingul își extinde operațiunile de spionaj în domeniul diplomatic, științific și cibernetic.

Un context de securitate instabil: Cum funcționează spionajul Rusiei și al Chinei în Europa

Europa traversează una dintre cele mai complicate perioade din punct de vedere al securității de la sfârșitul Războiului Rece, potrivit evaluării anuale realizate de Serviciul de Informații de Securitate al Cehiei (BIS) și prezentat de presa locală. Raportul analizează principalele amenințări externe și metodele prin care state precum Rusia și China încearcă să își atingă obiectivele în statele europene.

În introducerea documentului, Michal Koudelka, directorul BIS al cărui mandat se încheie, descrie un context internațional dominat de mai multe crize și tensiuni simultane. Invazia rusă din Ucraina, conflictele din Orientul Mijlociu, demonstrația de forță a Chinei în jurul Taiwanului și schimbările din relațiile transatlantice se suprapun și produc efecte asupra securității europene.

Șeful serviciului de contrainformații ceh avertizează că, deși unele dintre aceste conflicte se desfășoară la mii de kilometri distanță, consecințele lor sunt resimțite direct în Europa Centrală, inclusiv asupra securității și stabilității economice.

Rusia mută accentul de la dezinformare la sabotaj

Potrivit raportului, Rusia continuă să investească resurse importante în operațiuni de influență și război hibrid în statele Uniunii Europene. Dacă în anii anteriori propaganda și dezinformarea au reprezentat principalele instrumente, serviciile cehe observă o intensificare a pregătirii și executării unor operațiuni de sabotaj fizic.

În centrul acestor activități se află rețele asociate serviciului rus de informații militare, GRU. Acestea folosesc în special platformele de socializare, inclusiv Telegram, pentru a găsi persoane care pot executa diferite misiuni în Europa.

Este vorba despre persoane pe care serviciile de informații le descriu drept „agenți de unică folosință”. Acestea nu au, de regulă, o relație directă și permanentă cu serviciile ruse care le coordonează. Astfel, în cazul în care sunt descoperite și arestate, Moscova poate nega rapid orice legătură cu operațiunea.

Cine sunt persoanele recrutate pentru astfel de operațiuni

Raportul BIS arată că agenții recrutați sunt, în numeroase cazuri, amatori fără experiență, persoane cu un statut social precar sau indivizi cu antecedente infracționale. Principalul factor care îi motivează este posibilitatea de a obține bani rapid.

Modul de recrutare este diferit față de operațiunile clasice de spionaj. În loc să primească întotdeauna o țintă stabilită în prealabil, recruții sunt întrebați ce obiective sau facilități pot accesa în propriul mediu. În acest fel, serviciile ruse adaptează operațiunile la posibilitățile concrete ale persoanei recrutate.

Această abordare face ca amenințarea să fie mai greu de anticipat de către serviciile de securitate. Potrivit evaluării cehe, riscul unui atac depinde în mare măsură de accesul și capacitățile individuale ale fiecărui agent.

După executarea unei acțiuni de sabotaj, persoanele recrutate sunt obligate să fotografieze obiectele incendiate sau deteriorate. Imaginile pot fi ulterior utilizate în propaganda rusă pentru a amplifica efectul psihologic al operațiunilor.

Scopul este inclusiv transmiterea ideii că Europa este vulnerabilă, că societățile occidentale sunt destabilizate și că sprijinul acordat Ucrainei are un cost prea mare.

Rusia încearcă să ocolească sancțiunile pentru a obține tehnologie

Operațiunile rusești nu se limitează la sabotaj. Potrivit BIS, Moscova continuă să caute modalități de a evita sancțiunile occidentale și de a obține componente necesare industriei sale militare.

Autoritățile cehe au identificat cazuri în care companii rusești au încercat să cumpere, prin intermediari din state terțe, mașini-unelte de precizie, componente pentru aeronave, echipamente electronice și rulmenți speciali.

„Cazurile detectate au inclus și tentative de achiziționare ilegală de echipamente de laborator chimice, biochimice și de biologie moleculară, legate de dezvoltarea armelor de distrugere în masă.”

Serviciile cehe au identificat, de asemenea, o rețea de operatori implicați în ceea ce este cunoscut drept „flota din umbră”. Aceasta facilitează transportul petrolului rusesc prin apele internaționale și contribuie la evitarea sancțiunilor impuse Moscovei.

China își extinde operațiunile în mediul academic și științific

Raportul BIS avertizează și asupra intensificării activităților de informații desfășurate de China în Europa Centrală.

Atacurile cibernetice asociate statului chinez vizează în mod constant rețele diplomatice occidentale. Serviciile cehe menționează inclusiv incidente atribuite oficial Ministerului Securității Statului din China.

Pe lângă apărare și politica externă, Beijingul acordă o atenție tot mai mare domeniilor științific și academic. Agenții chinezi încearcă să construiască relații cu cercetători și cadre universitare, inclusiv prin intermediul platformelor profesionale precum LinkedIn.

Uneori, operațiunile sunt desfășurate sub acoperire diplomatică sau jurnalistică. Contactele pot începe cu solicitări aparent obișnuite, pentru ca ulterior să devină din ce în ce mai importante. Obiectivul final poate fi obținerea unor date nepublice sau a unor informații compromițătoare despre politicieni considerați nefavorabili Beijingului.

Infrastructura critică europeană, o nouă țintă pentru atacurile cibernetice

Și natura atacurilor cibernetice s-a modificat, potrivit evaluării serviciilor cehe. Dacă atacurile de tip supraîncărcare a sistemelor au avut în principal un caracter demonstrativ, în ultima perioadă au fost observate mai multe tentative de accesare a unor sisteme locale de control industrial insuficient protejate.

Astfel de atacuri pot viza infrastructura critică și echipamentele tehnice utilizate în diverse instalații. Hackerii încearcă, de exemplu, să modifice parametrii de funcționare ai pompelor, cazanelor sau altor echipamente conectate la sisteme industriale.

O astfel de intervenție poate avea consecințe mai grave decât un simplu atac asupra unui site sau a unei rețele informatice, deoarece poate afecta direct funcționarea unor instalații esențiale.

Rețelele de influență încearcă să exploateze diviziunile din Europa

Serviciile cehe atrag atenția și asupra operațiunilor de influență politică. Acestea au vizat inclusiv actuali și foști membri ai Parlamentului European și au folosit platforme asociate unor instituții media sancționate pentru a promova mesaje controversate.

„În paralel, rețelele de influență politică care vizau actualii și foștii membri ai Parlamentului European au rămas active, exploatând platformele oferite de mass-media sancționată pentru a răspândi opinii controversate.”

Potrivit BIS, operațiunile de influență exploatează în special comunitățile online în care utilizatorii ajung să consume aproape exclusiv informații care le confirmă propriile convingeri.

Aceste „bule informaționale” pot deveni un mediu favorabil pentru răspândirea dezinformării și a teoriilor conspiraționiste. În astfel de comunități, utilizatorii pot deveni mai vulnerabili la mesaje radicale și la campanii de influență construite special pentru anumite categorii de public.

Sursele media afiliate statului rus continuă, de asemenea, să desfășoare operațiuni de război psihologic prin intermediul unor canale și platforme de socializare care și-au schimbat denumirea sau modul de funcționare.

Serviciile cehe cer o reacție mai fermă

Concluzia evaluării serviciilor de securitate este că amenințările hibride trebuie să ocupe un loc central în strategiile de apărare ale statelor europene în următorii ani.

În viziunea BIS, Europa trebuie să țină cont nu doar de riscul unui conflict militar convențional, ci și de operațiuni de sabotaj, spionaj, atacuri cibernetice, încercări de evitare a sancțiunilor și campanii de influență.

Raportul arată că aceste metode pot fi folosite simultan și se pot susține reciproc, ceea ce face ca identificarea și prevenirea lor să fie o provocare tot mai importantă pentru serviciile de securitate europene.