Comisia Europeană propune noi reguli pentru statele care vor să adere la UE. Cum pot fi afectate Moldova, Albania, Muntenegru și, în special, Ucraina

După o reuniune la Strasbourg marți, Comisia Europeană a propus implementarea unei noi reguli pentru țările care vor adera în viitor la Uniunea Europeană care ar permite suspendarea dreptului la vot în cazul unui regres în ceea ce privește valorile europene. De asemenea, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a ridicat problema aderării Ucrainei la blocul comunitar fără a avea posibilitatea de a vinde cereale pe piețele europene, pentru a nu crea concurență neloială fermierilor europeni.

Comisia Europeană a prezentat marți măsuri de pregătire a UE pentru posibila aderare a unor țări precum Muntenegru, Albania, Ucraina și Moldova, în încercarea de a liniști actualele state membre cu privire la potențialele costuri politice și economice ale extinderii blocului comunitar.

Propunerile vin în contextul în care Bruxelles-ul se orientează către extinderea Uniunii, în special după invazia rusă a Ucrainei din 2022 și eforturile Kievului de a adera ca parte a unui acord de pace.

Noul proiect include prevederi pentru Ucraina care diferă de cele pentru celelalte țări candidate. Printre reformele propuse se numără posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale unui nou stat membru în primii 15 ani de la aderare, dacă acesta încetează să mai adere la valorile UE. În același timp, se elaborează un plan de limitare a sprijinului financiar acordat marelui sector agricol al Ucrainei.

„Structura și dimensiunea sectorului agricol din Ucraina sunt cu adevărat unice. De aceea, propunem aranjamente speciale care vor limita sprijinul financiar și accesul pe piață pentru unele produse agricole ucrainene, nu pentru toate”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere. „Prin ceea ce propunem acum, protejăm fermierii europeni”, a continuat aceasta.

Aderarea Ucrainei a fost o prioritate pentru UE încă de la începutul invaziei rusești însă, cu toate acestea, mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea că aderarea unui nou stat cu o populație de peste 30 de milioane de locuitori ar putea provoca tulburări în finanțele și politicile Uniunii.

În acest sens, o preocupare deosebită este sectorul agricol al Ucrainei și nivelul scăzut al veniturilor, deoarece acesta ar putea face din această țară una dintre cele mai mari beneficiare ale bugetului UE, în timp ce fermierii din țări precum Polonia, România și Franța s-ar confrunta cu o concurență sporită.

Ucraina are 41 de milioane de hectare de teren agricol, mai mult teren arabil decât orice altă țară europeană. De asemenea, sectorul agricol reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Ucrainei, ceea ce înseamnă că exporturile de grâne aduc cei mai mulți bani la buget.

În prezent, Ucraina exportă milioane de tone de cereale pe piața mondială și le vinde către UE în cadrul unui regim strict de cote. Unele țări, precum Polonia, au blocat importurile de cereale ucrainene pentru a-și proteja proprii fermieri. Conform noului proiect al Comisiei, se dorește limitarea sprijinului financiar și accesul pe piață pentru „produsele agricole sensibile” în cazul unei aderări la blocul comunitar.

În loc să acorde Kievului acces deplin la piața europeană, Comisia ar prefera să ajute Ucraina să revină pe piețele sale de export „istorice”, care includ Africa și Orientul Mijlociu, se arată în propunere.

Drept replică la propunerea Comisiei Europene, ministrul Agriculturii de la Kiev, Taras Visoțki, a declarat pentru POLITICO că nu este de acord cu un model de aderare la UE care ar limita permanent vânzările anumitor produse alimentare către blocul comunitar.

„Pentru noi, există o diferență fundamentală între o perioadă de tranziție și o restricție permanentă. Ucraina este pregătită pentru prima. Cea de-a doua ar contraveni însăși logicii aderării depline la Uniunea Europeană”, a declarat Visoțki.

Visoțki insistă că Ucraina nu trebuie să devină o amenințare pentru fermierii europeni. Acesta susține că țara sa ar putea ajuta UE să devină mai puțin dependentă de importurile din țări terțe pentru mărfuri precum îngrășăminte, soia, hrană pentru animale și ar putea oferi producătorilor acces mai bun la rutele de export prin Marea Neagră. De asemenea, Ucraina ar putea fi un loc bun pentru investiții în unități de procesare a alimentelor.

„Scopul nostru este să obținem statutul de membru al unui sector care vinde Europei nu doar cereale și alte materii prime, ci și hrană pentru animale, ingrediente, produse procesate și biocombustibili”, spune Visoțki.