De ce armata SUA trebuie să se reinventeze pentru a fi cu un pas înaintea coaliției autocrațiilor

Publicat: 21 12. 2025, 16:33

America a apărat lumea liberă timp de 80 de ani. În 1944, după debarcarea din Normandia, forțele armatei SUA au eliberat Franța și Țările de Jos de sub ocupația Germaniei naziste. În 1945, au încheiat cel mai distrugător război din istoria omenirii după bombardarea nucleară a orașelor Hiroshima și Nagasaki, determinând forțele japoneze imperiale să capituleze. Pentru prima oară în istorie, pacea a fost menținută în Europa vestică. Americanii au apărat Occidentul de amenințarea sovietică din 1946 până în 1991. Iar din 2001, au apărat lumea liberă de amenințarea teroristă. Din 2014, Statele Unite trec printr-un test decisiv în care soarta lumii libere este în joc: să fie cu un pas înaintea autocrațiilor.

Supremația globală a Americii a început să se clatine. Dacă adversarii ca Rusia, Iran, Coreea de Nord sau China profită de punctele slabe ale SUA, ar putea crește riscul declanșării unui al treilea război mondial. Noua „Axă a Răului” – coaliția CRINK (China-Rusia-Iran-Coreea de Nord) sau „Axa Răsturnării” – caută să învingă America și să distrugă noțiunea de „lumea liberă”, „democrație”, „stat de drept” etc. Pentru ca lumea liberă să reziste, armata SUA trebuie să se reinventeze.

Primul an  haotic al celui de-al doilea mandat al lui Trump a evidențiat pericolul folosirii greșite a forțelor armatei a cărei reformă este în continuare amânată. Trump tot distrage atenția publicului la cum „a contribuit personal la încetarea a opt războaie” , cerând să-i fie decernat Premiul Nobel pentru Pace.

Sunt mult mai multe pericole globale decât au fost în 2001 după atacurile teroriste de la 11 septembrie sau în 1991, după prăbușirea URSS și Războiul din Golf:  China în plină ascensiune militară, Rusia care își vrea revanșa, Coreea de Nord care practică „terorism nuclear” și Iranul care este pe punctul să facă la fel, plus multiple amenințări cu atacuri cibernetice, biologice și chimice care pot pune la grea încercare cea mai puternică armată din toate timpurile.

Marile amenințări la adresa Occidentului

Liderul Chinei Xi Jinping a ordonat forțelor armate să se pregătească să anexeze Taiwanul din 2027. Regimul ayatollahului Khamenei și-a propus ca obiectiv dispariția Israelului de pe hartă până în 2040. Dictatorul rus Vladimir Putin vrea nu doar ca Ucraina să fie sub influența rusă, ci să-i readucă Rusiei statutul de mare putere așa cum a fost Uniunea Sovietică, ceea ce ar presupune controlarea fostelor republici sovietice, inclusiv cele care astăzi sunt state membre NATO (statele baltice).

Vestul Europei, Japonia, Coreea de Sud sunt cele mai influente democrații de azi datorită măreției Americii. O lume în care China totalitară ar dobândi superioritate militară în Asia și Rusia provocând dezordine în Europa i-ar face pe americani mai săraci, iar democrațiile din întreaga lume ar deveni amenințate.

China și Rusia n-ar ajunge să ocupe Europa sau să pornească un război mondial din care nimeni n-ar avea de câștigat. Dar s-ar putea lupta în Europa prin „intermediari”: prin sabotori care comit atacuri de război hibrid, prin mercenari angajați de companii militare private și atacuri cibernetice, care au devenit deja o realitate și sunt lansate de Rusia în număr cât mai mare.

China ar putea ataca Taiwanul din 2027

Cu toate că SUA au menținut o politică de ambiguitate strategică despre cum ar riposta la o invazie, toți președinții SUA, indiferent că au fost republicani sau democrați, au spus că sunt pregătiți să apere națiunea insulară democratică, chiar dacă ar risca „un nou Vietnam”.

Pentagonul a monitorizat anual evoluția tensiunilor din Pacific și a realizat rapoarte clasificate și multianuale. Potrivit rapoartelor, China are capacitatea de a distruge aeronavele de luptă, vasele de luptă și sateliții ale Statelor Unite, ba chiar să identifice punctele cheie ale lanțurilor de aprovizionare militară.

În timpul administrației Biden, un oficial senior a făcut un raport în 2021. Era atât de înfricoșat că era albit la față după ce a spus că „orice as ar scoate americanii din mânecă, chinezii au redundanță după redundanță”. Pentagonul este între timp tot mai dependente după arme scumpe, în timp ce adversarii preferă armele ieftine, ușor de fabricat la scară largă și chiar avansate tehnologic. China urmărește fiecare pas de declin al Americii pentru a o învinge într-un viitor război.

China deja a instalat programe malware în rețelele computerizate care controlează alimentarea electrică, sistemele de telecomunicații și aprovizionarea cu apă pentru bazele militare americane. Grupul de hackeri sponsorizat de statul comunist chinez, cunoscut ca Volt  Typhoon, a amenințat armata americană că nu va putea să-și transporte armele și forțele în cazul unei crize majore din Pacific, precum atacarea Taiwanului de către China.

 

Paradă militară uriașă la Beijing, de Ziua Victoriei. China și-a etalat ARSENALUL. Momente-cheie de la ceremonia la care participă Xi, Putin sau Kim

„America pierde timpul”

Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a declarat în noiembrie că în „jocurile de război ale Pentagonului” împotriva Chinei, America este cea care „pierde timpul”. La patru decenii de la victoria dobândită în Războiul Rece, armata SUA este prost pregătită pentru amenințările globale după retragerea umilitoare din Afganistanul ocupat de talibani.

Nu este pregătită nici pentru a confrunta  tehnologiile revoluționare de azi, precum rachetele hipersonice ale Rusiei, despre care Putin declară că nu pot fi interceptate de niciun sistem defensiv al NATO, sau armele laser pe care China le testează. Președintele Donald Trump speră că situația s-ar îmbunătăți dacă ar crește costurile de apărare la 1 trilion de dolari în 2026. Însă mare parte din ani vor amplifica mai degrabă slăbiciunile decât să accentueze punctele forte.

Din 2005, China și-a mărit capacitatea balistică de atac: are 900 de rachete de rază scurtă, 1.300 de rachete de rază medie și 500 de rachete de rază intermediară, plus 600 de rachete hipersonice care se pot deplasa cu o viteză de 5 or mai mare decât cea a sunetului. Sunt dificil sau chiar imposibil de interceptat de către orice sistem defensiv al NATO. Coreea de Nord a dezvoltat rachete intercontinentale care pot transporta încărcătură nucleară și care pot atinge ținte din Hawaii, Guam, dar și din California.

Invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat realitatea geopolitică

Trăim într-0 nouă realitate de la invazia Ucrainei de către Rusia din 2022. Forțele ucrainene s-au dovedit a fi ingenioase prin tehnicile de luptă improvizate. Au neutralizat mai mare parte a flotei rusești din Marea Neagră cu bărci mici, încărcate cu explozibili, cu comandă remote. Multe aeronave de luptă și bombardiere ale Rusiei  dintr-o bază din Siberia au fost avariate sau distruse în iunie de drone ucrainene care au fost strecurate.

Pe de altă parte, frontul atipic din Donbas nu seamănă deloc cu războaiele ultra-tehnologizate din Irak și Afganistan de la începutul secolului 21, nici cu Fâșia Gaza. Nu se duc nici măcar lupte de gherilă ca-n Vietnam sau Siria.

„În estul Ucrainei, drone care costă câteva sute de dolari fiecare, fabricate în milioane de exemplare de către Rusia și Ucraina, au transformat câmpul de bătălie într-o combinație de filme „All Quiet on the Western Front” și „Blade Runner”, a remarcat New York Times.

Războiul din Ucraina, o combinație între „Primul Război Mondial” și „Războaiele Viitorului”

Soldații ucraineni și ruși luptă în tranșee de 4 ani ca-n Primul Război Mondial. În același timp, Rusia și Ucraina își bombardează reciproc orașele, bazele militare și infrastructura energetică cu sute de drone în fiecare noapte.  Rusia a comis și atacuri chimice, lansând  cloropicrină din drone asupra ucrainenilor, dar nu s-a ajuns să se poarte război chimic la scara Primului Război Mondial sau la cum Irakul folosea gaz de iperită în războiul cu Iranul din anii 1980.

Se poartă un nou tip de război bazat pe improvizație și arme ieftine, iar între timp, America a cheltuit 13 miliarde de dolari pe cel mai mare portavion USS Gerald R. Ford, a cărei construcție a durat ani pentru a-l dota cu noi tehnologii, inclusiv reactoarele nucleare avansate.

Alte miliarde de dolari se duc pe întreținerea portavionului și vasele care îl escortează pentru a-l apăra, fiind vulnerabil la atacuri improvizate cu submarine electrice ce se pot furișa cu ușurință. Armamentul „formidabil” cu care se laudă americanii este eficient poate în țări sărace ca Irak, Venezuela, poate și Yemen, însă nu în țări cu relief complex ca cel din Iran sau Afganistan.

Război în Ucraina / Sursa Foto- Shutterstock

Milioane de europeni resimt deja efectele unui „război mondial”

Rusia și Ucraina deja testează terenul unui război pe teren european. Ucraina este acum suspectată pentru că ar fi detonat conductele de gaz Nord Stream din Marea Baltică pentru ca Germania să nu mai poată cumpăra gaz de la ruși, Rusia este suspectată că ar fi tăiat cablurile subacvatice din Marea Baltică, acestea fiind esențiale pentru internet și infrastructura Estoniei.

Milioane de europeni deja suferă din cauza sancțiunilor Occidentului împotriva Rusiei și stoparea exportului de gaz rusesc, care timp de 20 ani, a fost principalul motiv pentru care nivelul de trai din UE a crescut semnificativ.

Un „viitor anarhic” dominat de războaiele mercenarilor

S-ar putea ajunge la cele mai sumbre scenarii cum numai în jocurile video cu tematică futuristică post-apocaliptică ca-n „Call of Duty Black Ops”sau „Warzone”. Milioane de jucători tineri și chiar adolescenți se joacă extaziați cu operatori echipați ca luptători de gherilă, tatuați, cu freze îndrăznețe, unii cu brațe bionice, lansând periodic bombardamente cu drone prin comenzi deblocate după ce ating un anume număr de „kill-uri”, cu scopul de a ucide și mai mulți adversari. Mulți tineri nu realizează că acesta ar putea fi viitorul. Aeronavele de luptă, dronele și roboții militari pentru care s-au cheltuit miliarde de dolari au doar un rol secundar.

Hărțile în care se desfășoară partidele de lupte ilustrează zone urbane locuite inspirate după Donețk, Los Angeles, Tokyo sau Monaco. În jocuri ca Battlefield 6, soldații NATO duc războaie urbane în New York City cu o grupare paramilitară privată, iar în „Battlefield 2042”, Rusia și SUA se războiesc prin anii 2040 prin intermediul mercenarilor  antipatrioți în Coreea de Sud, Scoția, India, Canada sau Chile.

Este o lume anarhică,  devastată de războaie periodice între corporații, cu multe țări a căror suveranitate este cotropită de mercenari și operatori angajați de companii private care se luptă cu cele mai noi arme: ar putea fi începutul unui nou ev mediu, când cele mai multe războaie erau desfășurate nu între regate sau entități statale, ci între clase nobiliare care își chemau vasalii să lanseze atacuri de cavalerie în lupte deschise sau să pornească la asediat cetăți.

Ce a făcut gruparea Wagner în orașul ucrainean Bahmut prin februarie 2023 sau pe durata rebeliunii din iunie ar putea fi începutul unei ere a mercenarilor. Acest viitor este posibil dacă puterile stat ale „lumii libere” vor intra în incapacitate de plată și nu vor mai putea susține armatele naționale.

Este America depășită?

Armele tradiționale, precum artileria, vasele și aeronavele de luptă vor fi cruciale în războaiele viitorului, dar industria de apărare a SUA și-a pierdut capacitatea de a produce RAPID armament la scară LARGĂ. Într-un război cu China, SUA ar rămâne fără muniție în scurt timp, așa cum a avertizat Jake Sullivan, fostul consilier de securitate națională al președintelui Biden. Au trecut patru ani de când Rusia tot bate la ușa „lumii libere”, iar America încă nu a produs suficiente rachete Patriot ca să se apere pe cont propriu, dar să le mai livreze și Kievului.

SUA cheltuie în prezent 3,4% din PIB pentru apărare, la cel mai scăzut nivel din ultimii 80 ani.  Pentru a securiza „lumea liberă” alcătuită din Canada, Israel,  Australia, Japonia, Coreea de Sud, Europa, Washingtonul trebuie să investească mai mult în capacitatea de apărare a acestor aliați pentru a face față unor adversari precum China și Rusia. Și inclusiv Iran, care în viitorul deloc îndepărtat, ar putea avea arme nucleare de rază lungă.

Nu în ultimul rând, securitatea națională a Americii depinde enorm nu doar de buget, ci ca investițiile să fie făcute în mod înțelept. Cheltuielile masive pe „arme-simbol”  de tip portavionul USS Gerald R. Ford nu face decât să expună SUA la riscuri. SUA au încheiat un contract de 20 miliarde de dolari cu Boeing pentru a dezvolta avioanele de luptă de noua generație F-47, considerat un succesor al modelului actual F-22 Raptor. Acesta ar putea deveni operațional din 2029.

De asemenea, SUA investesc circa 200 miliarde de dolari în bombardierele stealth B-21 de la Northrop Grumman, în următorii 30 de ani, menite să înlocuiască actualul moden B-2 Spirit, folosit în bombardarea pe timp de noapte a Irakului, Afganistanului, Iranului și Iugoslaviei.  B-21 ar urma să intre în serviciul forțelor aviației militare ale SUA din 2027.

Americanii uită că sârbii au doborât o aeronavă stealth în valoare de 45 milioane de dolari, considerată „invincibilă”

Totuși, trăim în epoca în care sisteme de apărare mai ieftine precum cele ale Rusiei (S-400) pot să doboare cu ușurință aeronave în valoare de câteva zeci de milioane de dolari. În 1999, armata Iugoslaviei a făcut de rușine cea mai puternică putere militară de după Războiul Rece: a doborât un bombardier stealth F-117 Nighthawk. Costul producției fiecărui exemplar se ridica la 45 milioane de dolari.

Modelul care avea un înveliș care amintea de „avionul lui Batman” a fost retras din serviciul aviației SUA din 2008. Nu părea o aeronavă atât de invincibilă pe cât arăta. Sârbii au doborât aeronava cu un sistem sol-aer S-125 Neva/Pechora de fabricație sovietică, cu rază scurtă.  Rușii au cules rămășițele aeronavei pentru a construi modelul rusesc Suhoi Su-57. Chinezii au cumpărat la rândul lor componente din aeronava americană doborâtă pentru a construi modelul de avion supersonic Chengdu J-20.

Puterea Americii trebuie să se baze în viitor pe aceste trei surse: inovare, adaptabilitate și flexibilitate, prin a renunța la concepte învechite din Războiul Rece. Armata SUA trebuie să prevină războaiele în primul rând, nu să le provoace. New York Times sugerează că până își refac forțele militare, SUA trebuie să se bazeze pe diplomație, chiar și cu adversarii de temut, iar în același timp, să se pregătească pentru ce-i mai rău.   Să monitorizeze și să raporteze situația nu mai este suficient.


Sursa Foto: Envato/Profimedia/Mediafax Foto

Autorul recomandă: