Decizie istorică în Spania: Guvernul de la Madrid oferă statut legal pentru jumătate de milion de migranți. Cum explică oficialii măsura controversată
Guvernul Spaniei se pregătește să acorde statut legal pentru aproximativ jumătate de milion de persoane care trăiesc și lucrează în țară fără documente, relatează France 24. Măsura vizează combaterea crizei forței de muncă, fiind impulsionată de necesitatea de a integra lucrătorii străini în sectoare cheie ale economiei.
Atfel, cetățenii străini, fără antecedente penale, care au sosit în țară înainte de sfârșitul anului 2025 și care pot dovedi că au locuit în Spania timp de cel puțin cinci luni vor fi, în curând, eligibili pentru permise de ședere reînnoibile pe o perioadă de un an. Persoanele care au solicitat azil în țară înainte de 31 decembrie vor putea, de asemenea, să depună cereri, precizează sursa citată.
Guvernul spaniol a aprobat, pe 27 ianuarie 2026, în Consiliul de Miniștri inițierea procedurii de adoptare a unui decret regal pentru regularizarea extraordinară a migranților. Această decizie istorică – prima din Spania în mai bine de 20 de ani – a luat naștere dintr-o propunere susținută de cetățeni, semnată de aproximativ 700.000 de persoane și sprijinită de sute de grupuri ale societății civile, inclusiv de Biserica Catolică.
Deși majoritatea imigranților din Spania au statut legal, economia în plină expansiune a țării a atras, de asemenea, sute de mii de persoane, în mare parte cu vârstă de muncă, din întreaga lume. Migranții fără documente lucrează pe șantiere, în ferme, în magazine și restaurante sau în casele oamenilor, unde gătesc, se ocupă de curățenie și îngrijirea copiilor.
Cea mai mare parte a acestor lucrători provin din fostele colonii ale țării din America Latină și Africa de Nord, precum Venezuela, Columbia, Ecuador și Marocul vecin.
Majoritatea migranților fără documente sunt persoane care au intrat legal în Spania, au depășit durata de valabilitate a vizelor și au găsit locuri de muncă remunerate în numerar în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „economia subterană” a țării.
Decizia contrastează puternic cu abordarea tot mai dură față de imigrația ilegală, care a luat amploare în Europa și SUA în ultimii ani, pe măsură ce extrema dreaptă a câștigat teren.
În ciuda scăderii numărului de sosiri ilegale, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în decembrie anul trecut măsuri mai dure în materie de migrație, care permit deportarea solicitanților de azil respinși către „centre de returnare” offshore sau către țări cu care aceștia nu au nicio legătură.
Prim-ministrul Pedro Sanchez a susținut că, departe de a fi o povară pentru serviciile sociale ale țării, așa cum susțin criticii, migranții joacă un rol crucial în menținerea statului social al țării. El susține că integrarea a jumătate de milion de lucrători în economia formală nu va face decât să consolideze sistemul de securitate socială al țării.
Jasmijn Slootjes, director adjunct al Institutului European pentru Politici Migraționale, a declarat că decizia Spaniei a fost parțial o reacție la temerile că populația autohtonă îmbătrânită nu va fi capabilă să susțină forța de muncă de care țara are nevoie pentru a prospera.
„Dacă ne uităm la declinul demografic, rata fertilității în Spania este cea mai scăzută din Europa – deci este într-adevăr foarte, foarte scăzută”, a spus ea.
„Au existat multe deficite de competențe, deficite de forță de muncă și, de facto, mulți migranți ilegali lucrează, deși în condiții informale. Prin regularizare, se pot obține, desigur, mai multe plăți de impozite și, de asemenea, o mai bună corelare cu competențele lor, deoarece oamenii pot lucra efectiv la nivelul competențelor lor. Deci, este o abordare foarte pragmatică.”
De la ultima regularizare în masă din 2005 – a șasea amnistie de acest fel de la căderea dictaturii lui Franco – Spania a adoptat o abordare mai puțin drastică față de migranții fără documente, oferindu-le o cale treptată, pe parcursul mai multor ani, către obținerea dreptului legal de a locui, munci și, în cele din urmă, de a deveni cetățeni spanioli.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Tot mai mulți români, polonezi și bulgari părăsesc Marea Britanie