Donald Trump caută o cale de ieșire din Venezuela ca să nu bage America într-un nou război de 20 de ani. „Fără un nou Vietnam sau Afganistan”
În ultimele patru luni, președintele Donald Trump a ordonat cea mai mare desfășurare de forțe navale și aviatice ale Americii în Caraibe de la Invazia Panamei din 1989 încoace. Acesta îl acuză pe președintele Venezuelei Nicolas Maduro pentru că a alimentat traficul internațional cu droguri și a eliberat criminali violenți pentru a-i trimite în SUA.
Președintele a ordonat atacarea presupuselor vase de narcoteroriști și a avertizat că va porni operațiuni militare terestre nu doar în Venezuela, ci în oricare țară în care se află carteluri de traficanți de droguri ce reprezintă o amenințare directă la adresa SUA, precum Mexic și Columbia.
Trump i-a dat ultimatum lui Maduro să părăsească țara/Maduro refuză
Vinerea trecută, Trump i-a dat lui Maduro un ultimatum lui Maduro să-și părăsească țara. Și totuși, Maduro a rămas la Caracas, fiind un adevărat susținător al mișcării Chavismo înființată de mentorul său, Hugo Chavez, care a opus o rezistență dură împotriva încercărilor americanilor pentru a-l înlătura de la putere.
Trump a impus sancțiuni asupra petrolului din Venezuela încă din primul său mandat prezidențial și a recunoscut-o pe lidera opoziției, María Corina Machado, drept președintele de drept al țării. A confiscat activele bogaților din Venezuela și a mutat vase lângă coasta încă din 2020. Trump pune presiuni de câțiva ani pe Venezuela, fiind probabil foarte interesat de zăcămintele de petrol. Veneuzela ar fi țara cui cele mai mari zăcăminte de petrol – 300 miliarde de barili, depășind cele ale Arabiei Saudite (297 miliarde de barili).
Nu i-a ieșit nici cu sancțiunile economice, nici cu amenințarea că va folosi forța militară, sperând că va rezulta o revoltă care ar putea duce la colapsul regimului lui Maduro. Trump a dat greș cu fiecare strategie. „Mingea escaladării” tensiunilor într-o confruntare militară îndelungată, cu costuri umane, militare și financiare uriașe, rămâne tot la președintele SUA. Restul lumii încearcă să prevină SUA să lanseze un război în America de Sud, care n-a mai văzut un conflict militar. Exceptând turbulențele interne și războiul dus împotriva drogurilor, continentul sud-american n-a mai văzut un conflict militar clasic de la Războiul Cenepa din 1995, cel dintre Ecuador și Peru.
Războiul care ar putea pune capăt unei perioade de pace de 30 ani în America de Sud
Guvernele europene încearcă să-l prevină pe Trump să se arunce într-un război de lungă durată, așa cum a fost în cazul războaielor din Afganistan sau Vietnam, chiar dacă traficul internațional cu droguri și migrația ilegală sunt două probleme globale pentru emisfera vestică.
Financial Times scrie că America Latină necesită o strategie pentru a combate traficul de droguri, cu Venezuela ca participant cheie după ce Chavez a suspendat cooperarea cu SUA și a făcut alianță cu forțele de gherilă ale Columbiei. Publicația propune ca Maduro să renunțe la orice legătură cu grupurile armate, precum Armata de Eliberare Națională. Și în schimb, să colaboreze cu orice alt guvern regional pentru a demonta toate rețelele infracționale, să promoveze demobilizarea insurgențelor armate și să ia măsuri pentru redresarea economică a țării pentru a preveni migrația ilegală în masă.
Din cauza sărăciei extreme, aproape milioane de venezueleni au părăsit țara și s-au mutat în Columbia, în statul învecinat. SUA trebuie să înceteze sancțiunile asupra producției petroliere pentru ca Venezuela să exporte petrol în folosul piețelor globale și pentru a preveni colapsul țării sud-americane într-o anarhie ce ar deveni un butoi de pulbere pentru viitoare conflicte ce ar perturba pacea de pe continentul sud-american.
Culmea ironiei. Câştigătoarea Nobelului pentru Pace cere o INTERVENȚIE militară în Venezuela. Planul avut după îndepărtarea de la putere a lui Maduro
Propuneri pentru prevenirea războiului
Venezuela trebuie să recapete acces la finanțele internaționale și să fie asistată de FMI, Banca Mondială și de Banca Interamericană de Dezvoltare, iar în schimb, Maduro trebuie să promită lansarea imediată de reforme politice și economice:
- să elibereze toți prizonierii politicii
- să creeze o autoritate independentă care să monitorizeze respectarea drepturilor omului
- să numească oficiali care să gestioneze banca centrală și industria petrolieră
„Ca venezuelan care a petrecut ani studiind despre cum Chavez și Maduro au propulsat cel mai mare boom petrolier din istoria națiunii, dar distrugând instituțiile democratice și persecutând opoziția, mi-ar plăcea să-l văd pe Maduro cum împachetează și să plece. Dar știu că o tentativă externă în a-l disloca ar putea răni Venezuela mai tare decât a putut să o facă regimul. Da, Maduro a pierdut alegerile și le-a fraudat. Într-o altă țară democratică, el ar fi cedat puterea. Dar Venezuela nu este i democrație, și nu are baze elementare pentru o tranziție pașnică la o democrație în a construi instituții capabile care să garanteze plurarismul, drepturile de bază și coexistența. Necesită autorități electorale imparțiale, o monitorizare internațională a următoarelor alegeri și garanții credibile pentru libertatea de exprimare și asocierea politică. Există o altă cale – ca SUA să facă o înțelegere prin care să ceară reforme democratice imediate, ceea ce ar ajuta ambele națiuni să prevină un potențial război devastator”, a scris autorul articolului, economistul Francisco Rodriguez.
Sursa Foto: Profimedia