Este 2026 anul realegerii lui Viktor Orbán? Care este peisajul politic de la Budapesta și cum plănuiește Orbán să rămână la putere

Peisajul politic din Budapesta la sfârșitul anului 2025 a fost marcat de o polarizare intensă și de prima amenințare serioasă la adresa hegemoniei lui Viktor Orbán din ultimii 15 ani. Deși premierul maghiar caută un nou mandat în aprilie 2026, sondajele recente arată o cursă extrem de strânsă între acesta și opozantul Péter Magyar.

Pentru prima dată după 2010, partidul de guvernământ Fidesz începe să piardă poziția de lider incontestabil în mai multe sondaje de opinie. Ascensiunea fulminantă a lui Péter Magyar și a partidului său, Tisza, a transformat scena politică de la Budapesta și a făcut ca electoratul de centru și foști susținători ai Fidesz dezamăgiți să se distanțeze de politicile lui Orbán.

Orbán, care  este la putere în Ungaria de 15 ani consecutivi, este cel mai longeviv premier din Europa. În primă fază, Orbán a servit ca prim-ministru pentru prima dată între 1998 și 2002. După o lungă perioadă, acesta a revenit la conducerea executivului în 2010. De atunci, acesta a câștigat patru mandate consecutive: 2010, 2014, 2018 și 2022.

Ascensiunea partidului Fidesz la putere în Ungaria

Fidesz a fost fondat în 1988 ca o mișcare liberală de tineret, jucând un rol important în tranziția Ungariei de la comunism la democrație. Sub conducerea lui Orbán, partidul a pivotat treptat spre dreapta conservatoare, naționalistă și creștin-democrată.

Victoria decisivă a avut loc la alegerile din 2010, când Fidesz a obținut o majoritate de două treimi în parlament (o majoritate constituțională), ceea ce i-a permis să modifice legislația fundamentală a țării fără a avea nevoie de sprijinul opoziției. Începând cu acest moment, partidul lui Orbán a început să implementeze o serie de reforme controversate care,  conform criticilor interni și internaționali, au dus la o consolidare a puterii în detrimentul controlului democratic.

Pe parcursul anilor, Orbán a adoptat o nouă Constituție, care a redefinit multe instituții; a numit loiașiști în funcții cheie din justiție, mass-media, bănci și alte instituții de reglementare; a adoptat legi care a restrâns libertatea presei și a favorizat crearea unui imperiu media pro-guvernamental și, nu în ultimul rând a impus o stare de urgență care i-a permis să ocolească procesul legislativ și care a dus la o guvernare doar prin decrete.

Pentru a contracara eroziunea popularității, Orbán utilizează o strategie bazată pe trei piloni principali

Pomenile electorale și economia

Guvernul a lansat programe masive de subvenții, inclusiv credite cu dobândă fixă de 3% pentru IMM-uri și subvenții de locuințe de până la 3.000 € pentru bugetari, încercând să atenueze efectele crizei costului vieții. În luna decembrie, Orbán a anunțat o creștere a salariului minim cu 11%, în ciuda unei economii stagnante. Pe lângă asta, guvernul a reconfirmat plata celei de-a 13-a pensii în februarie 2026, chiar înainte de alegerile parlamentare.

Retorică de securitate și „pacea” în Europa

Orbán încadrează alegerile din 2026 ca fiind „ultimele înaintea războiului care se apropie”, poziționându-se ca singurul lider capabil să mențină Ungaria în afara conflictelor globale și profitând de relația sa cu aliați precum Donald Trump. Mesajul către electorat a fost unul simplu: doar partidul Fidesz poate garanta că fiii Ungariei nu vor fi trimiși pe front și că țara nu va fi atrasă în conflictul din Ucraina. În același timp, Orbán asociază adesea partidul Tisza și pe liderul acestuia, Péter Magyar, cu interese străine ostile.

Avantajele administrative

Parlamentul a prelungit starea de urgență până în mai 2026, permițând guvernului să emită decrete și să controleze spațiul mediatic mai eficient în timpul campaniei. Parlamentul ungar a aprobat prelungirea acestei măsuri invocând continuarea războiului din Ucraina și a crizei umanitare rezultate, precum și nevoia guvernului de a reacționa rapid la provocările economice internaționale.

Această stare de urgență îi permite premierului Viktor Orbán să guverneze prin decrete, omițând procesul legislativ parlamentar standard. Deoarece prelungirea este valabilă până în mai 2026, alegerile legislative programate pentru luna aprilie 2026 se vor desfășura sub acest regim juridic special.

„Planul B” al lui Orbán în cazul pierderii alegerilor

Conștient de posibilitatea unei înfrângeri, Orbán analizează scenarii de păstrare a controlului chiar și din afara postului de premier. În primul rând, Orbán vizează o mutare la președinție. Există informații că Orbán explorează varianta de a deveni președintele Ungariei, urmând să modifice constituția pentru a transfera puteri executive semnificative către această funcție, în prezent ceremonială. A doua variantă de a păstra controlul asupra statului este prin intermediul instituțiilor. Prin numirile pe termen lung în instituții cheie (justiție, bănci, media), sistemul construit de el poate supraviețui unei eventuale pierderi a guvernării

Ce arată ultimele sondaje din Ungaria

Ultimele sondaje de opinie din decembrie 2025 indică o luptă strânsă între partidul de guvernământ și partidul de opoziție Tisza, cu un ușor avantaj după o revenire a Fidesz în anumite segmente.

Conform unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare 21 la mijlocul lunii decembrie, partidul Tisza se află la 34%, în timp ce Fidesz este la 26% în rândul întregii populații. În rândul votanților deciși, Tisza a fost cotat anterior cu procente de până la 47% față de 40% pentru Fidesz.

Fidesz a reușit să reducă diferența față de Tisza, beneficiind de măsuri economice populare, cum ar fi creșterea pensiilor și reduceri de taxe incluse în bugetul pentru 2026.

Deși popularitatea partidului lui Orbán a crescut în special în rândul persoanelor de peste 65 de ani, Tisza domină detașat în rândul persoanelor sub 40 de ani, unde are o susținere de aproximativ 58%.  Totuși, analiștii notează că o parte din avansul Tisza ar putea stagna pe măsură ce guvernul accelerează cheltuielile pre-electorale.

Recomandările autorului:

•  „Problema nu a fost rezolvată complet, dar suntem aproape”, anunță Trump după negocierile cu Zelenski. Negocierile continuă și în ianuarie 2026
• Fără voce, dar cu buzunarele pline: cum au „lucrat” sancțiunile occidentale pentru Putin și i-au ținut pe oligarhii ruși de partea acestuia
• Macron pășește cu stângul în 2026: doar 25% dintre francezi îl mai susțin. Ce cote de încredere au Jordan Bardella și Marine Le Pen