Fără voce, dar cu buzunarele pline: cum au „lucrat” sancțiunile occidentale pentru Putin și i-au ținut pe oligarhii ruși de partea acestuia

De la începutul războiului din Ucraina, Vladimir Putin a menținut loialitatea oligarhilor ruși printr-o strategie bazată pe beneficii economice exclusive, prin presiune politică și, paradoxal, cu efectele sancțiunilor occidentale care i-au lăsat fără alternative în afara Rusiei. Chiar dacă Occidentul a vrut să-i sărăcească pe aceștia și să se întoarcă împotriva Kremlinului, efectul a fost invers, arată BBC.

Sancțiunile occidentale au lucrat în avantajul Kremlinului

Sancțiunile internaționale, care au vizat înghețarea activelor, confiscarea iahturilor și restricționarea călătoriilor, au funcționat în avantajul Kremlinului. Fără posibilitatea de a-și mai proteja averile în Occident, miliardarii au fost forțați să își repatrieze capitalul în Rusia, devenind total dependenți de sistemul condus de Putin pentru supraviețuirea lor financiară.

Plecarea masivă a companiilor străine din Rusia a creat un vid de putere pe care Vladimir Putin l-a folosit pentru a-și recompensa loialiștii. Oligarhii apropiați de Kremlin au primit permisiunea de a cumpăra activele occidentale profitabile la prețuri derizorii și au creat astfel o nouă armată de beneficiari ai războiului. Deși averile lor au scăzut inițial după februarie 2022, când a început războiul în Ucraina, până în 2024-2025, mulți oligarhi și-au recuperat bogățiile la nivelul pre-invaziei datorită contractelor de stat și a economiei de război.

VIDEO Cod roșu de viscol pe Transalpina. Nu mai e permisă urcarea de la Novaci la Rânca, pe DN 67C: „Dacă doriți să coborâți, vă rugăm să o faceți acum”

19:00

ECONOMIE 2026 aduce un nou val de concedieri în România. Mii de angajați își pierd locurile de muncă

18:16

Cine a criticat invazia din Ucraina, a fost rapid înlăturat

Relația dintre Kremlin și bogații Rusiei se bazează în principal pe o înțelegere nescrisă, unde pot rămâne extrem de bogați atâta timp cât nu intervin în politică și susțin efortul de război. Cei care au criticat invazia rusă, precum Oleg Tinkov, și-au pierdut rapid afacerile sau au fost forțați să plece din țară.

La o zi după ce a spus că războiul împotriva Rusiei este unul „nebunesc”, directorii băncii lui Tinkov, a doua cea mai mare din Rusia, au fost contactați de Kremlin și li s-a spus că banca va fi naționalizată dacă nu vor rupe toate legăturile cu fondatorul său.

Oleg Tinkov

În decurs de  doar o săptămână, o companie legată de Vladimir Potanin – în prezent al cincilea cel mai bogat om de afaceri din Rusia, care furnizează nichel pentru motoarele avioanelor de vânătoare – a anunțat că va cumpăra banca. Aceasta a fost vândută pentru doar 3% din valoarea sa reală, a afirmat Tinkov mai târziu.

Oligarhii au fost integrați în economia de război

Pe parcursul războiului din Ucraina, oligarhii nu au fost doar spectatori, ci și furnizori esențiali de resurse. Instituțiile controlate de aceștia, precum cele din energie, finanțe și metalurgie, au funcționat sub supraveghere strictă pentru a susține campania militară. Putin i-a convocat periodic la Kremlin pentru a le recomanda cum să își gestioneze afacerile în interesul național, transformându-i practic în manageri ai resurselor statului.

În prezent, Rusia înregistrează aproximativ 140 de miliardari pe listele Forbes din 2025, un număr record care indică faptul că, în ciuda izolării internaționale, sistemul de recompense interne funcționează eficient pentru a preveni o fractură a elitei. În aprilie 2022, numărul milionarilor ruși menționați de Forbes scăzuse de la 117 la 83 din cauza războiului, a sancțiunilor și a slăbirii rublei. Împreună, au pierdut 263 de miliarde de dolari sau, în medie, 27% din averea lor.

Cum au apărut oligarhii în Rusia

Oligarhii ruși au apărut în anii 1990, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, printr-un proces rapid și haotic de tranziție la economia de piață, coordonat de președintele Boris Elțîn.

În timpul conducerii lui Mihail Gorbaciov, primele reforme economice au permis unor antreprenori agili să folosească lacunele legislative pentru a face comerț cu bunuri de stat la prețuri de piață, ceea ce a dus la acumulări de capital. După 1991, guvernul de la Moscova a lansat „terapia de șoc” pentru a privatiza rapid cele peste 15.000 de întreprinderi de stat, iar fiecare rus a primit acțiuni care reprezentau o cotă parte din proprietatea statului. Pentru că nu mai existau bani pentru plata salariilor, aceștia au primit în schimb de la guvern active la întreprinderile statului.

Din cauza hiperinflației și a sărăciei extreme, mulți ruși și-au vândut cupoanele pe sume derizorii sau pe alimente unor viitori oligarhi, care au reușit astfel să preia controlul asupra unor fabrici întregi. Aceasta a fost etapa decisivă care a creat „marii oligarhi” ai statului.

Boris Elțîn a facilitat ascensiunea oligarhilor în politica de nivel înalt

Mai târziu, pentru că statul rus era în faliment și avea nevoie de bani pentru campania electorală a lui Elțîn din 1996, un grup restrâns de bancheri influenți a împrumutat guvernul cu sume mari de bani. Drept gaj, statul a oferit pachete majoritare de acțiuni la cele mai valoroase companii de resurse naturale (petrol, gaze, nichel). Statul a intrat deliberat în incapacitate de plată, permițându-le oligarhilor să păstreze aceste companii gigant la prețuri mult sub valoarea lor reală.

Vladimir Putin (stânga), Boris Elțîn (dreapta)

Putin a schimbat regulile jocului

După venirea lui Vladimir Putin la putere în 2000, structura oligarhiei ruse s-a schimbat treptat. Vechii oligarhi care i s-au opus au fost înlăturați sau arestați treptat, fiind înlocuiți de un nou val de loialiști din cercul apropiat al lui Putin.

Cel mai puternic oligarh al Rusiei, Boris Berezovski, a susținut că a orchestrat ascensiunea lui Putin la președinție în anul 2000, iar ani mai târziu a cerut iertare pentru acest lucru: „Nu am văzut în el viitorul tiran lacom și uzurpator, omul care ar călca în picioare libertatea și ar opri dezvoltarea Rusiei”, scria acesta în 2012. La puțin timp după ce a făcut aceste afirmații, Berezovski a fost găsit mort în circumstanțe misterioase, în exil în Marea Britanie.

Boris Berezovski

Un alt exemplu este cel al magnatului petrolului, Mihail Hodorkovski. Fost cel mai bogat om al Rusiei, acesta a petrecut 10 ani în închisoare după ce a lansat o organizație pro-democrație în 2001. De la invazie, aproape toți mega-bogații Rusiei au păstrat tăcerea, iar puținii care s-au opus public au fost nevoiți să-și abandoneze țara și o mare parte din avere. Alții au sfârșit și mai tragic.

Mihail Hodorkovski

Recomandările autorului:

„Armata altfel”. Marea Britanie propune tinerilor sub 25 de ani un program de un an pentru a experimenta serviciul militar

Macron pășește cu stângul în 2026: doar 25% dintre francezi îl mai susțin. Ce cote de încredere au Jordan Bardella și Marine Le Pen

Războiul dintre Rusia și Ucraina, „lecție deschisă” pentru China. Beijingul trage concluzii cheie, se adaptează și modelează din mers planificarea unei invazii în Taiwan